La numai un an de la alegerile locale, 12 localităţi din Prahova, din 104, se pregătesc pentru anticipate. În unele cazuri, organizarea unui nou scrutin este lucru cert. În altele, încă sunt aşteptate decizii, sentinţe, finalizarea unor anchete.
E cert că în viitorul apropiat vom avea alegeri locale la Măgureni şi Păuleşti, după ce primarii celor două comune prahovene, ambii realeşi în funcţie în iunie 2012, au încetat din viaţă. Potrivit legii, în 90 de zile, Guvernul ar trebui să dea o hotărâre prin care să fie stabilită data la care urmează să fie organizate alegeri pentru stabilirea noii conduceri a administraţiei locale. Termenul expiră pe 15 septembrie, pentru Măgureni, şi pe 12 octombrie, pentru Păuleşti.
Oricât de sinistru ar părea, situaţia celor două comune este cel mai uşor de rezolvat. În Prahova mai sunt, însă, alte 10, deocamdată, unde destule voci invocă legea în favoarea organizării de anticipate.
Prima pe listă este Drajna, după ce primăriţa Violeta Gonţea şi-a pierdut mandatul, pe motiv de incompatibilitate. I-a venit de hac, la scurt timp de la câştigarea alegerilor, o funcţie de banală: calitatea de membru în comitetul de părinţi al unei şcoli. „Sesizarea a venit din partea secretarului localităţii, iar noi am desfăşurat verificări şi am considerat că este un caz clar de incompatibilitate. Doamna primar nu a renunţat la acea calitate în termenul legal de 15 zile. Ea era în consiliul de administra]ie ca reprezentant al comitetului de părinţi, nu al administraţiei locale. Prin lege, prefectul trebuie să constate încetarea mandatului“, a declarat, la acel moment, prefectul de Prahova, Marius Sersea.
La mâna Agenţiei Naţionale de Integritate
De aici încolo, lucrurile se complică în ceea ce-i priveşte pe edilii cărora le atârnă securea deasupra capului. Au pus umărul la asta şi inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate. În ultimele luni, ANI s-a pronunţat în cazul a trei primari şi a anunţat că derulează o anchetă în ceea ce priveşte un al patrulea.
Din decembrie 2012, primarul comunei Bătrâni, Gheorghe Necula, este anchetat de Agenţie pentru o posibilă stare de incompatibilitate și conflict de interese, pentru că ar fi făcut parte, şi contra unei remuneraţii, din consiliul de administrație la o asociație a proprietarilor de păduri. Prin natura activităţii sale, aceasta avea legături şi cu Primăria comunei. Mai mult, la acea vreme, unele informaţii arătau că activitatea primarului ar fi atras atenţia procurorilor, existând bănuieli legate de modul în care o anumită companie din industria panificației a primit mai multe terenuri în această zonă, cu sprijinul asociației și al administraţiei locale. „Fac parte din consiliul director ca să-i reprezint pe oamenii din comună, mi s-a părut normal ca primarul să fie implicat. În momentul în care am intrat, am discutat cu mai mulți oameni specializați, care mi-au spus că nu este o situație de incompatibilitate, pentru că e vorba de un ONG. ANI mi-a solicitat declarațiile de venit completate în ultima vreme. Sunt interese politice, ca și la Drajna, se dorește ca toată zona să fie doar cu primari USL. Aștept să fiu declarat incompatibil, pentru ca, spre finalul mandatului, să se constate că a fost o greșeală”, a fost replica primarului Gheorghe Necula, cu privire la acest subiect.
În iunie, alţi trei edili au fost declaraţi incompatibili, unul după altul. În cazul edilului din Comarnic, ANI susţine că Dorian Botoacă „s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 iunie 2008 – 15 iulie 2010, întrucât a exercitat, simultan, atât funcția de primar al orașului Comarnic, cât și calitatea de persoană fizică autorizată «Botoacă I. Vasile Dorian». Starea de incompatibilitate a fost identificată și pentru intervalul 10 mai – 12 iulie 2011, perioadă în care acesta a exercitat și funcția de administrator al S.C. Dorian Smart Solutions S.R.L.”.
Botoacă a mai fost la un pas de pierderea mandatului şi din cauza unui dosar în care era acuzat de însuşirea ilegală a unor fonduri europene. În ciuda indiciilor privind un prejudiciu de peste 80.000 de euro şi a neregulilor confirmate de Biroul European de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene, procurorii DNA au dispus, în luna martie, neînceperea urmăririi penale în cazul edilului.
Şi Daniel Bogdan Davidescu, primarul comunei Şotrile, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, susţine ANI, în perioada 03 iunie 2008 – 04 octombrie 2012, când a avut şi „funcția de administrator al S.C. Vistiera Com S.R.L.”.
Pe 18 iunie, inspectorii Agenţiei au mai dat un verdict, de data aceasta pentru primarul comunei Filipeştii de Pădure, Costel Morărescu, cel care „se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 28.03.2011, întrucât exercită, simultan, funcția de primar(...), calitatea de reprezentant persoană juridică - Președinte al Adunării Generale a Asociaților în cadrul S.C. Servicii Apă, Canal, Salubritate Filipeștii de Pădure S.R.L., precum și funcția de membru în Consiliul de administrație al Grupului Școlar / Liceului Teoretic Filipeștii de Pădure”. „Totodată, Morărescu Costel nu a menționat în declarațiile de interese din 14 iunie 2011 și 20 aprilie 2012, calitatea de Președinte al A.G.A. - S.C. Servicii Apă, Canal, Salubritate Filipeștii de Pădure S.R.L, încălcând, astfel, dispozițiile art. 292 din Codul Penal al României, potrivit cărora «declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi publice, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă»”, caz în care Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către primarul din Filipeştii de Pădure a infracțiunii de fals în declarații.
„Referitor la cazurile celor trei primari de la Filipeştii de Pădure, Comarnic şi Şotrile, dânşii au uzitat de prevederile legale, în speţă au introdus acţiune în Contencios Administrativ. Fiind un act emis de o autoritate centrală, în prima fază este la Curtea de Apel şi ulterior la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Dacă sentinţa va fi definitivă, se va proceda în consecinţă. Deocamdată, nu se poate emite un ordin de încetare a mandatului”, a declarat prefectul Marius Sersea.
Mai mulţi primari, vizaţi de anchete penale
Chiar un scrutin a adus mai mulţi primari în atenţia organelor de cercetare. Imediat după referendumul din 2012 au fost deschise şase dosare penale în care apar numele primarilor din Bătrâni, Filipeştii de Pădure, Plopeni, Apostolache, Câmpina şi Băicoi. E greu de spus care dintre aceşti edili riscă să-şi piardă funcţiile. S-ar părea că unii dintre ei nu figurează ca inculpaţi, dar lucrurile nu vor fi clare decât la finalizarea anchetelor de care, că tot veni vorba, nu s-a mai auzit nimic de un an de zile.
În afara acestora, în actualitate a revenit, zilele trecute, cazul primarului din Berceni, Constantin Bucur, condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Sentinţa, dată înaintea alegerilor locale din 2012 şi analizată, la depunerea candidaturii, de Biroul Electoral Judeţean, a fost readusă în discuţie săptămâna trecută, de liderul filialei judeţene a PDL. „Subscrisa PDL Prahova, reprezentată de Roberta Anastase în calitate de președinte, vă solicită să vă exercitați prerogativa prevăzută la art. 1, alin 3 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, conform căreia prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local, dispoziție legală care se completează cu art. 19, alin 1, lit a) care prevede faptul că prefectul asigură la nivelul județului aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice”, se arată într-o adresă înaintată Prefecturii. „De mai bine de un an, primarul comunei Berceni, din județul Prahova, a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, situație care, potrivit art. 15, alin 2 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, determină încetarea de drept a mandatului primarului”, argumnetează liderul democrat-liberal. „Cum legea nu distinge dacă condamnarea este cu executare sau cu suspendare, nici interpretul nu trebuie să distingă, iar dumneavoastră în calitate de prefect aveați obligația să emiteți ordinul prin care se constată încetarea de drept a mandatului primarului, în baza referatului semnat de secretarul unității administrativ – teritoriale și a actelor din care rezultă motivul legal de încetare a mandatulului”, mai scrie în adresa trimisă Prefecturii. Şi aşa ar mai ajunge o localitate pe lista celor unde vom vedea alegeri locale mult mai devreme de 2016.
