Românii celebrează pe data de 1 Decembrie Marea Unire, dată care a şi devenit Zi Naţională după Revoluţia din 1989.
Se împlinesc astfel 99 de ani de la declaraţia ardelenilor de unire a Transilvaniei cu Regatul României, în cadrul unei Mari Adunări Naţionale care s-a ţinut la Alba Iulia, în prezenţa a peste 100.000 de români transilvăneni. Cei peste 1.200 de delegaţi transilvăneni au adoptat rezoluţia unanimă de unire a provinciilor istorice Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat cu ţara.
Basarabia era deja parte a României din martie 1918, Bucovina se întorsese în graniţele naturale pe 28 noiembrie 1918. Acum, în data de 1 Decembrie, era ultimul act şi pentru provincia cea mai importantă, motivul pentru care România intrase în război cu Austro-Ungaria în 1916, leagănul culturii şi civilizaţiei româneşti: Transilvania.
Era încununarea unui război sângeros de aproape doi ani (august 1916-martie 1918) care adusese România din postura de învins în cea de câştigător.
Românii au trecut de la agonia înfrângerii - ocuparea unei jumătăţi de ţară, armistiţiul şi pacea grea din martie 1918 cu Puterile Centrale - la extazul datorat înfrângerii Germaniei pe Frontul de Vest şi a capitulării acesteia (11 noiembrie 1918). În plus, Austro-Ungaria, imperiul multinaţional care stăpânise Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureş, se dezmembra sub auspiciile crizei şi înfrângerii germane, aliatul său de nădejde. Popoarele Imperiului Habsburgic îşi luau soarta în mâini, aşa cum au făcut şi românii din teritoriile amintite.
România şi-a dublat în decurs de câteva luni populaţia şi teritoriul. A fost un nou început pentru societatea, cultura şi economia românească.
