ANALIZĂ | Cum a evoluat pandemia de coronavirus în România. Au trecut patru luni de la primul caz

Ne vedem și pe Facebook!

Rămâi conectat, cu Google News!

Se fac patru luni de la confirmarea oficială a primei infectări cu COVID-19 în România. A fost o perioadă unică în istoria contemporană, care a schimbat obiceiurile şi percepţiile oamenilor, a adus reguli foarte stricte, a generat panică în multe momente şi ironii în altele, dar a şi dat frâu multor teorii ale conspiraţiei. Cert este că, la patru luni de la confirmarea primului caz, ţara noastră a depăşit 25.000 de îmbolnăviri şi 1.550 de decese, peste 660.000 de teste pentru COVID-19 au fost efectuate, iar zeci de mii de români au trecut prin carantină sau izolare forţată.

În februarie, România înfrunta în premieră criza de coronavirus, la câteva luni după ce virusul fusese semnalat în China. Primul caz de la noi a apărut la o persoană din Gorj, care intrase în contact cu un italian infectat. Confirmarea oficială a sosit în 26 februarie, însă cazul rămâne relativ controversat, în contextul în care capacitatea de testare şi precizia testelor nu erau la cel mai înalt nivel în acel moment, iar aşa-zisul pacient zero a fost declarat vindecat câteva zile mai târziu, după două teste negative consecutive. La momentul respectiv, în ţară încă nu se vorbea despre o pandemie în adevăratul sens al cuvântului, însă existau foarte multe temeri, mai ales că din China sau Italia veneau ştiri şi imagini terifiante, iar autorităţile de la noi începeau să se mobilizeze. A apărut Grupul de Comunicare Strategică, în subordinea MAI, această structură lansând mai întâi recomandări pentru evitarea infectărilor şi abia apoi, pe măsură ce se adunau cazuri noi, începând să prezinte statistici la zi. Iată, aşadar, cum a evoluat pandemia în România:

25 februarie: Grupul de Comunicare Strategică anunţă că o persoană din judeţul Gorj a fost testată pozitiv şi face apel la reprezentanţii mass-media să respecte intimitatea şi imaginea persoanei în cauză, dar şi o distanţă de siguranţă de 20 de metri;
26 februarie: Se confirmă oficial primul caz de coronavirus din România;
28 februarie: Se confirmă două cazuri noi, la un bărbat din județul Maramureș și o femeie din județul Timiș. La acel moment, 47 de persoane se aflau în carantină, iar 8.356 erau monitorizate la domiciliu;
1 martie: Testarea încă era la început în România, iar autorităţile se lăudau cu 12 teste efectuate la Timişoara, toate negative, plus alte 12 în lucru în Bucureşti şi 8 în Cluj-Napoca;
4 martie: A fost confirmat al patrulea caz, un bărbat de 47 de ani, din Timișoara, care a fost contact cu femeia depistată pozitiv la finalul lui februarie. Mai exact, bărbatul a călătorit în același avion cu femeia de 38 de ani, în data de 20 februarie, cu o cursă care se întorcea din Italia. În aceeaşi zi e confirmată şi a cincea îmbolnăvire, la nepotul de 16 ani al bărbatului din Timişoara;
4 martie: Moment crucial! În după-amiaza aceleiaşi zile, e confirmată îmbolnăvirea unui bărbat în vârstă de 71 de ani, întors din Lombardia în data de 28 februarie, aflat în autoizolare la început şi prezentat în 2 martie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava. Era primul caz din judeţul care avea în scurt timp să devină cel mai afectat din ţară;
5 martie: Primul pacient din ţara noastră era declarat oficial vindecat, după două teste negative la interval de 24 de ore. În aceeaşi zi, autorităţile anunţau că în carantină se aflau 38 de persoane, iar 11.311 erau monitorizate la domiciliu. Tot atunci, la informarea de la ora 16.00, Grupul de Comunicare Strategică anunţa că încă doi pacienţi, femeia de 38 de ani și bărbatul de 48 din Timișoara, au fost declaraţi vindecaţi, după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au avut rezultat negativ, dar rămân monitorizaţi;
7 martie: După un caz confirmat cu o zi înainte, pe data de 7 sunt confirmate alte cinci, inclusiv primul din Capitală, considerat al 12-lea la nivel naţional, vizând un bărbat în vârstă de 49 ani, întors din Roma în 27 februarie şi prezentat pe 6 martie la „Matei Balș” cu febră;
8 martie: Sunt interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1.000 de persoane, în timp ce evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. În acea zi mai sunt confirmate două cazuri, în Bucureşti şi Mureş;
9 martie: Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă a dispus suspendarea transportului rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia între 10 şi 31 martie, respectiv a transporturilor feroviare între 12 şi 31 martie;
9 martie: Alt moment crucial! Un bărbat de 60 de ani din Bucureşti internat de mai mult timp la Spitalul MAI „Dimitrie Gerota” e confirmat cu COVID-19. Era cazul 17 din România. Între timp s-a aflat că bărbatul, angajat la ADP Sectorul 4, mai fusese internat şi externat, fără să i se fi confirmat îmbolnăvirea, intrase în contact cu foarte multe persoane pe 8 martie, când a împărţit mărţişoare, iar apoi s-a simţit rău şi a ajuns la „Gerota”. Anterior, fusese confirmată a 16-a îmbolnăvire, la o femeie de 73 de ani din Buzău venită din zona Rimini şi care nu era în carantină în acel moment;
10 martie: Se ajunge la 25 de cazuri, după 8 confirmări noi, toate în Bucureşti, cel puţin unul dintre pacienţi fiind contact direct al bărbatului de la „Gerota”, ceilalţi fiind recent reveniţi în ţară din Israel, Germania şi Marea Britanie. În seara respectivă mai apar patru cazuri, inclusiv o femeie din București, în vârstă de 47 de ani, contact al bărbatului de la „Gerota”;
10 martie: A fost aprobată suspendarea procesului de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea prelungirii;
11 martie: În ziua respectivă aveau să fie confirmate, rând pe rând, mai multe cazuri, câteva dintre ele la alţi contacţi ai pacientului de la „Gerota”;
12 martie: Raportarea oficială anunţă 48 de cetățeni care au contactat virusul, dintre care 6 au fost declarați vindecați și au fost externați;
14 martie: Într-un interval de 48 de ore, numărul de cazuri urca la 102. Cel de vindecaţi rămânea la 6. Grupul de Comunicare Strategică prezenta şi un bilanţ pe judeţe, care arăta în următorul mod: București (31), Timiș (11), Hunedoara (14), Constanța (7), Iași (5), Caraș-Severin (4), Covasna (4), Dolj (3), Brașov (2), Mehedinți (2), Mureș (2), Gorj (2), Cluj (2), Neamț (2), Olt (2), Bacău (1), Bihor (1), Buzău (1), Galați (1), Maramureș (1), Prahova (1), Suceava (1), Vrancea (1) și Ilfov (1);
15 martie: Sunt anunţate 16 cazuri noi, dintre care 4 în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte unul în Constanța, Teleorman și Iași;
16 martie: Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă;
16 martie: Raportarea de seară anunţă un număr total de infectări de 168 pe teritoriul ţării, dintre care nouă pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Vă prezentăm, mai departe, situaţiaraportărilor sub forma unui tabel, tocmai pentru a putea observa mai bine cum a evoluat boala: 

Momente cheie 

Primul deces la un pacient infectat a survenit în data de 22 martie, la aproape o lună de la confirmarea primului caz. În ziua respectivă, în care erau raportate încă două decese, România avea un număr total de 433 de infectări, din care mai rămâneau efectiv active 366. Din acel moment, nu a mai fost nicio zi fără cel puţin un deces. De altfel, din acest punct de vedere, cea mai bună raportare a fost în 23 martie, când a fost anunţată moartea unui singur pacient infectat cu COVID-19. În schimb, ziua în care au fost raportate cele mai multe decese, 33, rămâne 26 aprilie.

Cele mai multe îmbolnăviri noi au fost raportate în data de 11 aprilie. Au fost 523 de cazuri în plus faţă de ziua anterioară, ducând numărul total al îmbolnăvirilor de la acel moment la 5.990. Creşteri însemnate au mai fost raportate în 16 aprilie, 491 de cazuri noi, 22 aprilie, 468, şi, mai recent, în 25 iunie, când au fost raportate 460 de îmbolnăviri noi.

Stare de urgenţă

La finalul lunii februarie, prima în care era confirmată prezenţa în România a noului coronavirus, evoluţia încă era redusă, iar în ţară erau confirmate trei cazuri şi niciun deces. La o lună distanţă, pe 31 martie aveam 2.245 de cazuri totale, 69 de decese şi 220 de persoane declarate vindecate, ceea ce înseamnă că, la acel moment, numărul de cazuri active era de 1.956. Media a fost de 72,3 cazuri noi pe zi şi 2,2 decese pe zi.

În aprilie au fost confirmate 9.995 de îmbolnăviri, la o medie de peste 333 pe zi, ducând numărul total de cazuri la 12.240 în ultima zi a lunii. Pe 30 aprilie, în România aveam 695 de decese, cu 626 mai multe decât la finalul lui martie, ceea ce s-a tradus printr-o medie de aproapre 21 pe zi. Cazuri active, tot pe 30 aprilie, rămâneau 7.528.

În luna mai au fost confirmate, în total, încă 7.017 infectări, cu o medie de 226,3 cazuri noi pe zi, ducând numărul total de cazuri de COVID-19 la 19.257 în data de 31 mai. În aceeaşi zi era anunţat un număr total de 1.262 de decese înregistrate în ţară de la debutul crizei, ceea ce a însemnat că în mai au fost 567 de decese, adică peste 18 pe zi. Deja lucrurile arătau un pic mai bine decât în luna anterioară, lucru demonstrat şi de scăderea numărului de cazuri active, rămase la 4.739.

Luna iunie, până la această dată, a adus 6.440 de infectări, la o medie de aproape 248 pe zi, aşadar mai mare decât în mai, dar un pic mai mică decât în perioada de stare de urgenţă. Au fost, în cele 26 zile din iunie scurse până acum, 317 decese, adică peste 12 pe zi. La 26 iunie, în România mai sunt 5.937 de cazuri active, mai multe decât la finele lunii precedente. 

Situaţia în Prahova 

Primul caz de COVID-19 din judeţul Prahova a fost anunţat în 13 martie. Era vorba despre un tânăr de 26 de ani, venit din Italia cu o zi înainte şi intrat în carantină la centrul din Buşteni. Era cazul 80 din România. Ulterior, în 17 martie, s-a anunţat că şi mama tânărului fusese infectată. A venit apoi o perioadă în care Grupul de Comunicare Strategică nu a mai raportat infectările pe fiecare judeţ, ci doar o centralizare la nivel naţional. Când a revenit asupra deciziei, în data de 2 aprilie, a raportat 27 de îmbolnăviri înregistrate oficial în Prahova de la începutul crizei şi până la acel moment, din care niciun deces şi 20 de vindecări. În privinţa vindecărilor, numărul oficial avea să fie rectificat câteva zile mai tâziu, când era invocată o problemă de raportare, care îi făcea pe unii care au urmărit fenomenul să se întrebe dacă nu cumva pacienţii transferaţi de la un spital la altul fuseseră raportaţi de mai multe ori ca externaţi. Pe 3 aprilie, Prahova avea tot 27 de infectări, dar numai 6 vindecări, conform raportării oficiale. O zi mai zârziu, autorităţile recunoşteau o nouă gafă, anunţând un număr total mai mic de cazuri. Au fost momente, la începutul raportărilor, când numerele anunţate în bilanţul naţional şi cele care erau comunicate în teritoriu nu se suprapuneau. În 22 aprilie, spre exemplu, Prefectura anunţa, printr-un comunicat de presă, că se ajunsese la 52 de cazuri, cu două mai puţin decât fuseseră raportate cu o zi înante de Grupul de Comunicare Strategică. Tot în aprilie, în data de 20, a fost raportat şi primul deces la un pacient cu COVID-19 din judeţ. Iată cum a evoluat situaţia:

(foto: Digi24)