Parchetul General a dispus dispus reținerea a zece persoane, acuzate de înșelăciune și desfășurare de activități neautorizate pe piața de capital. Opt dintre acestea au fost arestate preventiv, după ce magistrații Judecătoriei Sectorului 1 au admis cererea formulată de procurori. DAHORE BOGDAN MARIUS, CIOARĂ EMANUEL, MORARU JAN DANIEL, TĂNĂSESCU FLORIN VALENTIN, STAN ROBERT IONUŢ, DIMA VLADIMIR MIHAIL, VLAD GEORGE VALENTIN şi SDROBIŞ RĂZVAN ALIN au ajuns după gratii, în timp ce alți doi inculpați, GROAPĂ ALEXANDRU și ILIE CONSTANTIN GRIGORE, au fost plasați sub control judiciar, pentru 60 de zile, în același dosar.
Din referatul cu propunere de arestare preventivă a rezultat, potrivit procurorilor, că în perioada 2013 – 2015, inculpaţii, prezentându-se sub calitatea falsă de brokeri şi reprezentanţi ai unei societăţi de servicii de investiţii financiare înregistrată în Republica Mauritius, dar care nu este autorizată să presteze servicii de investiţii financiare în România, folosindu-se în mod fraudulos de platforma de tranzacţionare on-line a acestei societăţi, au determinat mai multe persoane vătămate, cărora le-au creat convingerea că investesc în mod real, să depună sau să transfere sume consistente de bani în conturile bancare deţinute sau controlate de inculpaţi, cu scopul de a fi investiţi/folosiţi la operaţiuni pe piaţa de capital, operaţiuni care în realitate nu aveau loc, sumele de bani fiind însuşite de către aceştia.
Operaţiunile pe piaţa de capital erau doar o legendă falsă, creată cu scopul a determina persoanele vătămate să depună sau să transfere banii, sens în care acestea primeau prin telefon instrucţiuni pentru a realiza operaţiuni cu instrumente financiare, după ce le erau deschise conturi pe platforma de tranzacţionare.
Pe baza instrucţiunilor primite, persoanele vătămate intrau pe contul de tranzacţionare şi realizau operaţiunile indicate, cu consecinţa pierderii sumelor de bani depuse sau transferate în anumite conturi bancare, de unde banii erau transferaţi imediat către conturi bancare din străinătate, nefiind niciodată folosiţi efectiv la efectuarea de plăţi către eventuali parteneri contractuali.
Inculpaţii au structurat activitatea infracţională pe două paliere: activitatea de „call center” şi cea de „brokeraj”.
Astfel, persoanele care desfăşurau activitatea de „call center” erau angajate cu contract individual de muncă la cele şase societăţi comerciale administrate sau controlate de către inculpaţi, activitate ce consta în apelarea insistentă şi repetată a unor posibili clienţi (potenţiale victime) pentru a-i determina să investească sume de bani în piaţa de capital. Clienţii erau ademeniţi cu iluzia unor câştiguri rapide, însă, în realitate, banii nu erau investiţi niciodată în piaţa de capital, fiind depuşi de către persoanele vătămate (la îndrumarea făptuitorilor) direct în conturile unor entităţi juridice nerezidente, de unde, mai departe, aceştia erau transferaţi către alte conturi bancare din Bulgaria, Cipru şi Israel.
Persoanele implicate în activitatea de „call center” erau instruite să reproducă anumiţi termeni specifici pieţei de capital în discuţiile iniţiale pe care le au cu potenţialii clienţi, termeni pe care aceşti angajaţi nu îi stăpâneau în realitate, scopul fiind de a determina persoanele să accepte colaborarea. După ce persoanele vătămate acceptau să investească, acestora li se prezentau alte persoane din cadrul aceluiaşi grup, care îşi declinau calitatea ilegală de „broker” (pentru a-i convinge astfel pe clienţi că au în faţă adevăraţi profesionişti), deşi aceştia nu au pregătire specifică sau drept conferit de instituţiile de profil din România, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru a activa pe acest domeniu de piaţă.
Activitatea de „brokeraj” consta în preluarea şi transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare, precum şi consultanţa pentru investiţii. În acest sens, brokerul îl ajuta pe client să-şi deschidă un cont pe platforma respectivă de tranzacţionare, după care îl îndruma în activitatea de investiţii, spunându-i când să investească şi în ce să investească, operaţiunile fiind doar aparente.
Până la acest moment al urmăririi penale au fost identificate 19 persoane vătămate, prejudiciul total reţinut în sarcina inculpaţilor fiind de aproximativ 1.000.000 euro.
În vederea documentării activităţii infracţionale şi a ridicării unor mijloace de probă, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, sub supravegherea procurorilor, poliţişti din cadrul I.G.P.R. – D.I.C.E. şi S.I.A.S, precum şi jandarmi din cadrul I.G.J.R. au efectuat, la data de 25 mai 2016, un număr de 55 de percheziţii, București și în judeţele Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman și Vaslui. În cadrul operațiunii au fost identificate aproximativ 400 de persoane care efectuau activităţi neautorizate de servicii de investiţii financiare, informează Parchetul General.
Cercetările continuă pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirea răspunderii penale în cauză.
Punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
