Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a solicitat documente din partea Consiliului Judeţean Prahova cu privire la proiectul derulat acum câţiva ani, din fonduri europene, la fosta groapă de gunoi a Ploieştiului.
Potrivit unor surse din cadrul administraţiei prahovene, procurorii DNA Ploieşti au solicitat toate documentele legate atât de procedura de achiziţie cât şi de modul de derulare, urmărire şi decontare a lucrărilor pentru ecologizarea fostului depozit de deşeuri şi pentru realizarea unui dig de gabioane pe partea dinspre râul Teleajen. Solicitarea are ceva vechime, însă discuţia a revenit în actualitate în momentul în care au apărut problemele la dig, culminând cu ruperea unei părţi din mal şi cu decizia autorităţilor de a închide complet accesul în zonă, de teamă că un întreg deal cu deşeuri s-ar putea prăbuşi în Teleajen.
Evident, trebuie spus că solicitarea şi analizarea unor documente nu echivalează nici pe departe cu trimiterea în judecată a vreunei persoane, la fel cum mai trebuie spus, totuşi, şi că administraţia ploieşteană a ridicat semne de întrebare cu privire la calitatea lucrărilor efectuate aici, orientându-se mai puţin spre proiectul propriu-zis de ecologizare şi mult spre lucrările de protecţie a malului. Într-o conferinţă de presă organizată în urmă cu aproximativ o lună, primarul Andrei Volosevici reclama că digul a avut o garanţie de numai un an, nespecific de mică pentru o lucrare hidrologică. Reclamaţia venea după ce o bună porţiune din acest dig s-a prăbuşit, oferind totodată şi un context mult mai bine definit cu privire la informaţiile pe care le-ar putea urmări DNA-ul cu privire la aceste lucrări derulate de CJ.
Deşi terenul îi aparţine Primăriei Ploieşti, titularul proiectului european a fost Consiliul Judeţean Prahova, proiectul fiind derulat în cadrul master-planului judeţean pentru gestionarea deşeurilor. Astfel că terenul a fost transferat în 2009, pentru lucrări, şi apoi primit înapoi de municipalitate. Lucrările de ecologizare au fost realizate de Iridex Grup Construcţii şi finalizate în 2015, potrivit informaţiilor oficiale transmise de Primărie. Bunurile aferente proiectului de ecologizare au fost predate înapoi municipalităţii, în aprilie 2016, cu excepţia digului de gabioane.
Autorităţile mai spun că în primul an de la semnarea procesului-verbal au constatat mai multe defecte aici. În octombrie 2016, Primăria a sesizat apariţia unor probleme la acest dig, puse pe seama condiţiilor meteorologice şi a schimbării cursului râului. Ulterior, în aprilie 2017, inginerul, antreprenorul şi proiectantul au semnat un proces-verbal de constatare şi verificare a lucrărilor, prin care au confirmat că s-au realizat lucrări de apărare a digului, în conformitate cu documentaţia tehnică. "Astfel, comisia de recepţie finală, stabilită prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova nr. 173/09.05.2017 a încheiat Procesul verbal de Recepţie Finală nr. 9314/10.05.2017", mai arată Primăria Ploieşti în informarea pusă la dispoziţia presei în luna decembrie. Ulterior, prin hotărâri al CJ şi CL, digul a intrat şi el în administrarea municipalităţii, în luna septembrie a aceluiaşi an. La o lună distanţă, Primăria sesiza Consiliul Judeţean cu privire la apariţia unei dislocări, iar CJ răspundea că, în conformitate cu documentaţia de predare-primire, municipalitatea trebuie să se descurce singură.
În primăvara lui 2018, după ce dislocările s-au amplificat, pe fondul creşterii valorilor de precipitaţii, Primăria a desemnat o comisie, care a concluzionat că e nevoie de măsuri urgente, care prevedeau atât devierea cursului râului, cât şi realizarea de anrocamente, mai precis amplasarea în zona de risc maxim a unor deşeuri inerte rezultate din demolări, gen blocuri din beton, dale voluminoase, pentru protejarea lucrărilor rămase. S-a considerat că o astfel de intervenţie are nevoie de autorizaţia de construire, aşa că au început demersurile în această direcţie, primul pas fiind obţinerea certificatului de urbanism, venit în decembrie, cumva nesurprinzător pentru viteza cu care se mişca administraţia locală în acea perioadă, la aproape şapte luni de la raportul comisiei. În schimb lucrurile s-au mişcat mult mai repede în privinţa expertizei tehnice, finalizate tot în decembrie 2018 şi care propunea lucrări de stabilizare a terenului şi refacere a protecţiilor de mal. Apoi, cu toată urgenţa, pentru o lungă perioadă de timp nu se mai pomeneşte nimic despre proiect. Abia în iunie 2019, când digul a fost rupt pe o lungime de circa 50 de metri, a fost convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, care a concluzionat din nou că e nevoie urgentă de lucrări. Tot atunci, Primăria a solicitat şi ulterior obţinut o sumă de 250.000 de lei pentru reparaţii, în baza unei poliţe de asigurare. De atunci şi până acum, autorităţile au finalizat Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii şi un plan de prevenire a inundaţiilor, avizat de Apele Române, însă n-au pus proiectul în practică. Oricum nu prea mai au ce proiect să aplice, pentru că între timp, în această iarnă, digul s-a rupt şi mai tare. Aşadar, procurorii DNA, dacă mai sunt interesaţi de subiect, au o groază de lucruri de studiat...
