Austria a redus, de la 1 ianuarie, alocațiile pentru copiii nerezidenți ai lucrătorilor străini. Reacția autorităților române

Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Decizia privind reducerea alocaţiilor plătite de statul austriac cetăţenilor UE ai căror copii se află în statele de origine a fost adoptată de Parlamentul de la Viena la 24 octombrie 2018 şi a intrat în vigoare la începutul anului 2019. Aceasta ajustează indemnizația acordată minorilor din această categorie în funcție de costul mediu al vieții din țara de rezidență a copilului.

Reprezentanții Ministerului român al Muncii au atras atenția asupra acestei ajustări încă din luna octombrie și spun că situația este în atenția lor. “Poziţia clară a României pe acest subiect este că lucrătorii europeni trebuie trataţi egal în statele membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul acestora la liberă circulaţie fiind unul dintre fundamentele Uniunii Europene şi ale Pieţei Unice. Astfel, România se opune oricărei iniţiative care ar pune în pericol principiul egalităţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi va continua să facă demersuri, în acest sens, pe lângă instituţiile europene abilitate să ia măsuri, astfel încât între cetăţenii europeni să nu existe discriminări”, a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, citat de News.ro.

O reacție a venit, imediat, și de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care a anunțat că "tratează cu prioritate situația cetățenilor români care sunt afectați de decizia prin care care autoritățile de la Viena reduc alocațiile copiilor cetățenilor europeni care lucrează în Austria, în funcție de statul de rezidență al copiilor. (...) MRP consideră că această indexare a alocațiilor nu reflectă principiul egalității și al nediscriminării,  valorile comune pe care este fondată Uniunea și nici principiul “Uniți în diversitate” pe care s-a consolidat proiectul european", au transmis reprezentanții MRP.

“Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe români, ci și pe cetățenii altor state din Uniune. Așadar, este o problemă la nivel european ce trebuie abordată la nivel european și, în acest sens, avem încredere în instituțiile și mecanismele Uniunii Europene. Totodată, în cadrul reuniunilor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le va organiza în marja deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, vom avea, cu siguranță, pe agendă situația din Austria. Românii din diaspora oricum suferă pentru că sunt departe de copii, de familii, de țară. O lege precum cea intrată acum în vigoare în Austria nu face decât să le îngreuneze și mai mult situația. Românii au același obligații ca cetățenii din statele unde muncesc. Merită să aibă și aceleași drepturi ca aceștia”, a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.

Într-o precizare făcută sâmbătă seară, Ministerul român al Afacerilor Externe critică, de asemenea, măsura luată de Austria: "Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul României au luat notă cu îngrijorare de intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislației privind ajustarea nivelului alocațiilor pentru copiii nerezidenți ai lucrătorilor din acest stat membru în funcție de costul mediu al vieții din țara de rezidență a copilului. Trebuie precizat că domeniul de aplicare al noii legi îl reprezintă alocațiile și deducerile fiscale pentru copiii nerezidenți ai persoanelor care lucrează în Austria, măsura neafectând copiii care locuiesc în acest stat. Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european și legislației Uniunii, prin crearea unei situații de discriminare în ceea ce privește cetățenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuții în Austria. Statul român susține ferm exercitarea libertății fundamentale de circulație în cadrul Uniunii Europene și accesul egal al lucrătorilor europeni la beneficiile sociale corelative muncii prestate. Cetățenii români care lucrează în Austria plătesc aceleași taxe ca cetățenii acestui stat și trebuie să se bucure de un tratament egal cu aceștia din perspectiva drepturilor corelative. Apartenența la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil și nediscriminatoriu pentru toți cetățenii europeni. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede dreptul lucrătorilor europeni de a se stabili și lucra în orice alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale țării de reședință în aceleași condiții ca cetățenii acesteia, fără nicio discriminare bazată pe cetățenie. Subliniem că în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a statuat în mod constant că regula egalității de tratament prevăzută în TFUE și în Regulamentul 492/2011 interzice nu numai discriminările evidente pe motiv de naționalitate, ci și orice forme de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc în fapt, la același rezultat".

MAE arată că "România a fost primul stat membru care a atras atenția asupra problemelor implicate de măsurile legislative austriece vizând introducerea mecanismului de indexare a alocațiilor pentru copii. În acest sens, au fost întreprinse demersuri politico-diplomatice la toate nivelurile, atât pe componenta bilaterala, cât și în discuțiile cu oficialii europeni. În toate aceste demersuri, România a subliniat, în mod constant, necesitatea menținerii prevalenței principiului egalității cetățenilor UE, caracterul fundamental al dreptului la liberă circulație și necesitatea respectării imperativului beneficiilor similare la contribuții egale la nivelul tuturor statelor membre. Subiectul se află, în continuare, pe agenda de discuții cu reprezentanții celorlalte state membre, în special Austria și țările cu interese similare României, precum și cu instituțiile UE, în special Comisia Europeană. MAE va continua să sublinieze în discuțiile la nivel bilateral și european caracterul neechitabil și contrar valorilor UE al recentei legi austriece".

Ministerul român al Afacerilor Externe arată că autoritățile române vor continua demersurile pe lângă Comisia Europeană și vor face apel la toate instrumentele disponibile, potrivit legislației UE.

În luna noiembrie, și alte state europene au semnalat această problemă. Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Lituania şi Slovenia i-au trimis o scrisoare comună comisarului european pentru Munca şi Afaceri Sociale, Marianne Thyssen, în care contestă decizia Austriei de indexare a cuantumului alocaţiilor acordate copiilor imigranţilor și cer verificări pentru a se stabili dacă legea adoptată de Parlamentul Austriei este compatibilă cu reglementările Uniunii Europene.

 

Image