Tableta datează din secolul XV î.Hr. şi, potrivit specialiştilor, detaliază o listă de cumpărături ce conţine mese, scaune şi taburete din lemn.
“Această tabletă este folositoare pentru a înţelege structura economică şi socială de la sfârşitul Epocii Bronzului”, a declarat Mehmet Ersoy, ministrul turc al culturii şi turismului, scrie AGERPRES.
Scrierea de pe tabletă este cuneiformă akadiană, o formă de scriere logo-silabică comună în Orientul Mijlociu din acea perioadă. În prezent considerată o limbă moartă, akadiana este una dintre primele limbi semitice ce a fost vorbită începând din mileniul III î.Hr. până în secolul I d.Hr. Această limbă este înrudită cu ebraica şi araba şi a fost folosită într-un larg areal geografic, din Iran şi până în Egipt şi din sudul Irakului până în Turcia.
Epava unei nave scufundate în Dunăre de marina Germaniei, în Al Doilea Război Mondial, a fost scoasă la suprafaţă de către autorităţile sârbe
Tableta măsoară 4 pe 1,6 centimetri, cântăreşte 28 de grame şi a fost descoperită de arheologi cu ocazia unor lucrări de restaurare, după ce un cutremur a lovit situl arheologic Alalakh din provincia Hatay.
Amoriţii, un popor semitic din vestul Mesopotamiei (Siria din prezent), ocupau această regiune care în prezent este presărată de movile mari sau "telluri" - coline artificiale, foste aşezări omeneşti abandonate timp de mai multe secole.
Regiunea era cunoscută pentru ceramica locală dar şi pentru prelucrarea metalelor şi a sticlei. Arheologii studiază tablete cu scriere cuneiformă descoperite în aşezările străvechi din regiune pentru a înţelege mai bine dinamică socială a zonei.
