Anunţul a fost făcut recent, la Vatican, cu prilejul ceremoniei de canonizare a 14 figuri ale Bisericii, de către Papa Francisc.
Este vorba despre 11 martiri ucişi în Siria în secolul al XIX-lea şi deveniţi simboluri ale persecuţiei creştinilor sub Imperiul Otoman şi de trei fondatori de comunităţi religioase, transmite AFP, citată de AGERPRES.
Ceremonia de canonizare a avut loc duminică în Piaţa Sfântul Petru, în prezenţa a mii de credincioşi din întreaga lume şi a reprezentanţilor oficiali ai ţărilor în cauză.
Canonizarea - pasul final spre sfinţenie în Biserica Catolică, după beatificare - necesită trei condiţii: să fi fost mort de cel puţin cinci ani, să fi dus o viaţă creştină exemplară şi să fi făcut cel puţin două minuni.
Între noii sfinţi se numără cei 11 “martiri ai Damascului”, asasinaţi în iulie 1860 în capitala Siriei, pe atunci sub dominaţie otomană, de un comando de musulmani druzi în mănăstirea unui cartier creştin.
Aceşti martiri, printre care opt franciscani şi trei mireni de rit maronit, fraţii Massabki, au fost beatificaţi în 1926 de Papa Pius al XI-lea.
Ceilalţi canonizaţi sunt trei fondatori de comunităţi religioase: misionarul italian Giuseppe Allamano (1851-1926), călugăriţa italiană Elena Guerra (1835-1914) şi canadianca Marie-Leonie Paradis (1840-1912), fondatoarea unei congregaţii dedicate educaţiei catolice.
Biserica Ortodoxă Română va canoniza, anul viitor, 16 sfinţi români, între care Părintele Dumitru Stăniloae şi Părintele protosinghel Arsenie Boca
În mai, Papa Francisc a anunţat şi canonizarea lui Carlos Acutis, un adolescent italian pasionat de internet şi foarte evlavios, a cărui moarte din cauza unei leucemii devastatoare în 2006 a mişcat ţara.
Data acestei ceremonii nu a fost încă stabilită, dar ar putea avea loc în cursul anului 2025, anul “Jubileului” de la Roma unde sunt aşteptaţi peste 30 de milioane de pelerini.
