În răspunsul la o interpelare transmisă de senatorul de Prahova Laura Moagher, ministrul Justiției, Stelian Ion, anunța luna trecută că 31 martie este noul termen de finalizare a Palatului de Justiției, dar indica totodată o serie de probleme apărute în ultimul an, în încheierea lucrărilor la acest obiectiv început acum mai bine de două decenii.
În răspunsul amintit, conducerea Ministerului Justiției puncta că, în 2020, au fost alocate fondurile necesare pentru încheierea lucrărilor de construcție la Palatul de Justiție. Evident, obiectivul nu a fost atins, din cauze pe care le vom detalia mai jos. Prin urmare, și în 2021, a fost solicitată suma de 6 milioane de lei care ar trebui să permită finalizarea Palatului de Justiție.
Neobișnuit pentru lucrările de investiții din țara noastră, se dovedește că la acest moment nu banii sunt marea problemă, pe șantierul din zona Gheorghe Doja. Numai anul trecut, cel puțin după cum reiese din răspunsul oficial al ministrului Stelian Ion, bunul mers al lucrurilor a fost compromis de alți factori, începând cu pandemia, continuând cu nemulțumirile unora dintre muncitorii implicați și încheind cu problemele antreprenorului și ale proiectantului.
Potrivit conducerii MJ, pandemia Covid-19 “a condus la blocarea sosirii în România a unui lot suplimentar de muncitori din India (începând cu luna martie 2020)”. Aceeași criză a dus, în septembrie, la apariția unui focar pe șantierul Palatului de Justiție. Situația a afectat aproximativ jumătate din personalul existent, iar lucrările au fost sistate până pe 28 septembrie, mai detaliază documentul care poate fi consultat aici.
Anterior, în iulie – august 2020, greva muncitorilor indieni a cauzat alte întârzieri. Aceștia au fost concediați și evacuați ulterior de antreprenorul general (SC Rotary Construcții SRL),dar evenimentele au afectat, la rândul lor, respectarea calendarului.
Răspunsul transmis de MS la solicitarea senatorului de Prahova mai menționează și intrarea în insolvență a antreprenorul general (începând din iunie 2020, cu cauze anterioare anului 2020), aspect care, potrivit ministrului Stelian Ion, “a afectat și afectează relațiile comerciale cu subcontractorii de specialitate și cu furnizorii de materiale”, după cum se arată în răspunsul transmis în cursul lunii martie.
“Totodată, situația economică precară a proiectantului general al lucrărilor (SC IPCT SA) din anul 2020 a condus la neplata salariilor echipei de proiectare, urmată de demisia șefului de proiect și de neînlocuirea acestuia nici până în prezent. Deși Ministerul Justiției nu a fost informat încă oficial, Proiectantul a depus la Tribunalul București cererea de intrare în faliment conform prevederilor art. 66 din Legea nr. 85/2014. În prezent se caută soluții contractuale la situația generată”, se mai arată în răspunsul transmis de MJ.
Documentul semnat de Stelian Ion mai menționează că “termenul de finalizare a lucrărilor la Palatul Justiției Prahova, convenit prin ultimul act adițional la contractul de execuție (27.08.2020), a fost depășit. Inclusiv ultima revendicare din partea AG (antreprenorul general – n.r.) de prelungire a datei de finalizare a lucrărilor, (până la data de 31.10.2020) a fost depășită. În prezent, conform evaluării din luna februarie 2020 a AG, termenul de finalizare este 31.03.2021”.
La același moment, Ministerul Justiției preciza că “reprezentanții Direcției de Implementare a Proiectelor Finanțate din Împrumuturi Externe din cadrul Ministerului Justiției efectuează săptămânal vizite de lucru la sediul șantierului și nu există niciun front de lucru blocat”.
“Ministerul Justiției a întreprins toate demersurile posibile care intră în aria sa de competență contractuală și care pot fi efectiv îndeplinite, aspect recunoscut expres chiar de conducerea AG. Ministerul Justiției a plătit toate facturile emise de AG, chiar înainte de scadențele contractuale, și a găsit soluții contractuale variate pentru deblocarea unor fronturi de lucru ale subantreprenorilor, în condițiile în care aceștia relaționează cu un Antreprenor General aflat în procedură de insolvență, cu risc evident de solvabilitate, care se repercutează asupra relațiilor comerciale ale acestuia cu furnizorii de materiale și cu subcontractorii”.
Potrivit documentului MS, “la acest moment, toate demersurile care se mai pot efectua pentru finalizarea obiectivului depind exclusiv de AG”.
Palatul de Justiție din Ploiești, în construcție de la finalul anilor ’90, este cel de-al doilea obiectiv de investiţie derulat de Ministerul Justiţiei după Palatul de Justiţie din Bucureşti, atât din punctul de vedere al costurilor, cât şi din cel al suprafeţei desfăşurate (19.430 mp, 3750 mp suprafaţă construită). Acesta ar urma să găzduiască Tribunalul Prahova și Curtea de Apel Ploiești.
Sursa foto: caploiesti.ro
