Cifrele la nivel european privind pandemia de coronavirus arată îngrijorător pentru România. Chiar dacă, la noi, guvernanţii se laudă cu măsurile luate, spunând că stăm mai bine decât ţări care au început lupta cu COVID-19 în acelaşi timp cu noi, statistica ne arată că, în realitate, suntem undeva la mijlocul clasamentului sau foarte aproape de coada lui în multe privinţe importante, de la numărul de decese la cel de teste efectuate. Oricum, stăm mai prost decât toţi vecinii noştri.
În general, când a fost vorba despre comparaţii cu alte state, toată lumea s-a uitat spre ţările despre care auziserăm cele mai multe veşti, întâi China, apoi Italia şi Statele Unite şi apoi Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie, în timp ce unii au urmărit cu interes şi Suedia, cu planul ei aparte de măsuri, care o fi încercat să salveze economia, dar a dus la peste 3.300 de decese, al optulea număr de pe continent. Adevărul este că, de cele mai multe ori, ne-am comparat cu statele despre care auziserăm ştiri. Şi, de regulă, am auzit ştiri despre ţările cu număr mare de cazuri. Automat, în comparaţia asta, România stă remarcabil. Dar comparaţia nu e completă. Pentru că nimeni n-a stat să se uite şi la restul ţărilor europene, să vadă de exemplu cu stau ţările cu care avem graniţe comune, cum stau alte state din regiune, cum stau celelalte ţări nordice sau vecinii Italiei, Germaniei sau Franţei. La o privire mai de ansamblu, observăm că România stă prost spre cel mult mediu în multe privinţe, fie că vorbim de număr total de cazuri, fie că ne raportăm la cazuri în funcţie de populaţie.
Locul 17 la numărul de cazuri confirmate
În privinţa numărului total de cazuri, potrivit site-ului worldometers.info, în Europa s-au înregistrat, până marţi seară, peste 1.676.000 de îmbolnăviri de COVID-19. Spania e pe primul loc, cu aproape 270.000, urmată de Rusia, Marea Britanie, Italia, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Elveţia, Portugalia şi Suedia. România e pe locul 17, cu puţin sub Austria. E un clasament unde, evident, îţi doreşti să fii cât mai jos. Ne depăşeşte Ucraina, spre exemplu, cu peste 16.400 de cazuri, după ce recent au fost raportate peste 400 de îmbolnăviri noi. În schimb sub noi e Danemarca, la o diferenţă de peste 5.000 de îmbolnăviri. Stăm mai prost şi decât Serbia, Cehia, Norvegia, Finlanda, Moldova, Luxemburg, Ungaria, Grecia, Croaţia, Bosnia, Bulgaria, iar lista e în continuare foarte lungă, încheindu-se cu Insulele Feroe, Gibraltar, Monaco, Liechtenstein şi Vatican. Desigur, veţi spune, era şi normal ca statele foarte mici să aibă şi foarte puţine cazuri, pentru că şi populaţia lor e redusă. De aceea statisticile conţin şi o raportare a cazurilor la milionul de oameni. E o comparaţie ceva mai precisă, un fel de clasament al adevărului în fotbal, care elimină diferenţele de populaţie şi se raportează la aceeaşi unitate de măsură.
Ei bine, la numărul de cazuri raportate la un milion de oameni, ţările mici stau prost rău, clasamentul fiind deschis de San Marino, Vatican, Andora şi Luxemburg, abia apoi urmate de Spania, care are 5.765 de îmbolnăviri la milionul de locuitori. Italia are 3.659, Regatul Unit 3.336, Franţa 2.730. E un clasament unde stăm ceva mai bine, cu 820 de cazuri. Dar şi mai bine ca noi stau alte 15 state din Europa, printre care Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Polonia, Ucraina, Ungaria, Albania şi Bulgaria. Pentru că am adus vorba despre vecini, Moldova are un raport de 1.278 de cazuri la milionul de locuitori.
Locul 15 la cazuri active
În privinţa cazurilor active, adică infectările care rămân după ce excludem din statistică persoanele care s-au vindecat şi cele care din păcate au decedat, România ajunge pe locul 15 în clasamentul european, din nou nedorit de sus. Marea Britanie şi Rusia au cele mai mari probleme din acest punct de vedere, cu peste 193.000, respectiv peste 186.000 de cazuri rămase de rezolvat, urmate de Franţa cu 93.000. România avea, la momentul centralizării datelor de către sursa amintită, aproape 7.100 de bolnavi încă internaţi. Ucraina şi Polonia, de exemplu, stau mai rău ca noi. În schimb, imediat sub România este Serbia, în acest clasament în care cu cât eşti mai jos cu atât e mai bine. Vecinii noştri mai au undeva la 6.400 de cazuri active. Moldova, Ungaria şi Bulgaria stau, de asemenea, mult mai bine, la fel şi Estonia, Letonia, Croaţia, Albania şi multe alte state.
Locul 13 la decese în Europa
România stă şi mai prost când discutăm despre decese. Presupunând, desigur, că toată lumea a raportat corect, ţara noastră este pe locul 13 pe continent, într-un clasament care include şi mai multe teritorii autonome, precum arhipelagul de insule din Canalul Mânecii. La momentul raportării, Portugalia era imediat lângă noi, într-o situaţie mai rea, iar imediat după noi era Polonia, cu aproximativ 160 de decese mai puţin. Pentru că ne raportam la vecini, Ucraina are 439 de decese, mai puţin de jumătate din numărul din România.
Mai prost decât vecinii noştri
Continuând să ne raportăm la statele din jurul României în privinţa numărului total de decese, observăm că Ungaria a raportat 430, ceea ce o plasa pe locul 18 în acelaşi clasament. O fi o diferenţă de numai cinci locuri, însă în realitate e o diferenţă de peste 570 de decese. Serbia avea, la acelaşi moment, 220 de decese înregistrate la pacienţi de COVID-19, Moldova 182, Bulgaria 96. Tot prin regiunea noastră, Belarus, Slovenia, Bosnia, Croaţia, Slovacia, Muntenegru, toate au situaţii mult mai liniştite decât România.
Dar şi aici există acea raportare la milionul de locuitori, care schimbă un pic calculele. România ajunge pe 20, cu o medie de 52 de decese raportate la milionul de locuitori, nu departe de rezultatele din Slovenia, cu 50, sau Finlanda, 49. În continuare, stăm mai prost decât Ungaria, care are 45 de morţi la milionul de oameni, Moldova, tot 45, Serbia, 25, Bulgaria, 14. Rusia, care are una dintre cele mai grave situaţii din Europa, are tot o medie de 14, pentru că are şi populaţia foarte mare. Ucraina are 10 decese la milionul de locuitori.
Ultimul aspect analizat este cel al testelor pentru COVID-19. Aici, evident, e de dorit să fii cât mai sus. Rusia conduce detaşat, depăşing 5,8 milioane. Urmează "principalii suspecţi", Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa, ultima cu 1,38 milioane. Zece locuri mai jos în clasament, România are circa 270.000. Aici stăm mai bine decât absolut toţi vecinii noştri, cel mai aproape de noi fiind Ucraina, cu 192.000, şi Serbia, cu 151.000.
Locul 36 la teste per milionul de locuitori
Aţi ghicit, urmează să ne raportăm şi la numărul de teste efectuate în funcţie de populaţia ţării, iar aici stăm rău de tot. Am făcut noi 270.000, dar asta înseamnă undeva la 1,4% din populaţia ţării. Cu alte cuvinte, conform centralizării, am făcut undeva la 14.000 de teste la un milion de locuitori. Serbia a făcut peste 17.000. Ungaria stă mai slab, cu aproximativ 12.300. Bulgaria a abia pe la 8.600, Bulgaria la 5.000, Ucraina la 4.400. Dar nu ne încălzeşte cu mare lucru, pentru că tot stăm mai prost decât decât Muntenegru, Slovacia, Cehia, Belarus, Slovenia, Danemarca sau toate ţările baltice. Pe lângă statele cu care avem graniţe comune, am urmărit de-a lungul acestor comparaţii şi Polonia, un stat similar României la multe aspecte demografice şi care, la fel ca ţara noastră, are un număr foarte mare de oameni plecaţi la muncă peste hotare, în special în Anglia dar şi în alte zone unde numărul de cazuri de coronavirus este foarte mare. Iar răspunsul este că, în această comparaţie, stăm mult mai prost decât Polonia. Sau, dacă vreţi să vedeţi jumătatea plină, ei stau mai bine ca noi.
Altfel spus, chiar dacă uneori nu-i frumos să arunci privirea peste gard, aici e genul de situaţie în care e chiar recomandat ca autorităţile să urmărească şi ce se întâmplă pe la vecini şi să schimbe cât mai multe informaţii. Pentru moment, dacă e să ne raportăm la vecinii imediaţi, stăm mult mai prost decât ei în foarte multe privinţe. Dacă ne uităm un pic mai departe, observăm că suntem într-o situaţie şi mai dificilă decât anticipam. Morala poveştii este că interpretările politice şi laudele fără substrat ar trebui să dispară din discursurile şi măsurile autorităţilor noastre, care, înainte să se laude, ar trebui să se uite mai atent în jur. Dar cel mai important e că întotdeauna este bine să verificăm informaţiile pe care le primim. Nu suntem într-o situaţie critică, dar dacă acum am crede că stăm bine şi ne-am relaxa ar fi o greşeală. Iar toată această statistică e făcută doar pentru Europa. Închipuiţi-vă că, dacă extindem căutarea, descoperim că în anumite privinţe stăm mai prost şi decât unele ţări din ceea ce înainte numeam "lumea a treia"!
