Amenzile primite de români cu ocazia stării de urgenţă vor fi anulate în instanţă. Curtea Constituţională s-a pronunţat, după o sesizare depusă de Avocatul Poporului, arătând că există elemente de neconstituţionalitate în însăşi ordonanţa din 1999 care stabileşte regimul stării de urgenţă. Mai precis, potrivit motivării CCR, în cazul sancţiunilor contravenţionale, judecătorii au concluzionat că faptele care ar fi putut constitui contravenţii nu erau stabilite clar în actul normativ, totul fiind lăsat la libera apreciere a agentului constatator, "fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare".
CCR a dat dreptate Avocatului Poporului și a stabilit că amenzile uriașe aplicate în starea de urgență și stabilite prin Ordonanțe militare sunt neconstituționale. În direct la Digi 24, Renate Weber a anunţat că anularea lor nu este automată, ci se va face tot de instanţele de judecată.
Motivarea Curţii Constituţionale:
"A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.
"Stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii"
Motivarea Curţii Constituţionale
1. (...) Nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției. Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Președintelui de act administrativ normativ supus încuviințării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.l) din Constituție.
2. Curtea a reținut că dreptul contravenţional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. În aceste condiţii, actele normative cu putere de lege și actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc și se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condițiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate. Or, Curtea constată că dispozițiile art.28 alin.(1) prin sintagma «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» califică drept contravenție încălcarea obligaţiei generale de a respecta și de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională. În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Mai mult, prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală. În ceea ce privește sancţiunile contravenţionale complementare, deși legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancțiunea complementară aplicabilă. În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție", se arată în motivare.
Orban: "E o invitaţie la anarhie"
Premierul României a criticar dur decizia CCR, reclamând că este o "invitaţie la nerespectarea legii". Într-o declaraţie redată de România TV, primul-ministru argumentează că decizia CCR îi discriminează pe românii corecţi care au respectat legea în această perioadă şi, totodată, îngreunează lupta autorităţilor cu pandemia.
"Ca și în alte decizii luate de actuala CCR în perioada lui Dragnea, și decizia asta arată că actuala CCR este de partea celor care încalcă legea, celor care încalcă regulile, sancționând pe toți cetățenii corecți, care au respectat reglementările, regulile impuse în perioada stării de urgență. Prin această decizie, Guvernul, autoritățile, sunt împiedicate să apere sănătate românilor. Se poate ajunge la situația în care autoritățile să nu mai poată da nicio amendă. E o decizie care mă șochează, care are un vădit caracter politic și se situează pe linia deciziilor luate în favoarea minorității care încalcă legea.", a spus Ludovic Orban.
Avocatul Poporului, Renate Weber, i-a dat o replică lui Ludovic Orban, sugerând că Guvernul ar trebui să se concentreze în următoarea perioadă pe sprijinirea românilor care vor dori să conteste amenzile primite: "Sub nicio formă nu e aşa. Eu voi merge în continuare la serviciu ca până acum, cu declaraţie pe propria răspundere. Adevărata problemă este că legea, pe fond, era greşită. Important este să nu se mai dea amenzi ca până acum. Am înţeles că au fost date 100.000 de amenzi mari. 100.000 de procese verbale pe masa judecătorilor sufocă activitatea instanţelor. Sunt oameni din medii rurale care nu ştiu să trimită pe mail contestaţia. Ar fi bine ca Guvernul să gândească o soluţie prin care să îi ajute pe aceşti oameni. Toată lumea a respectat legea, între nişte limite. Unii chiar au fost sancţionaţi abuziv. De ce? Pentru că asta spune şi CCR. Fiecare agent constatator a aplicat şi a amendat cum a vrut el", a declarat Renate Weber la Antena 3.
Zegrean: "Numai justiția poate anula amenzile"
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, a afirmat pentru DCNEWS că, în urma acestei decizii, cei care au fost deja amendaţi pot obţine anularea în instanţă a proceselor-verbale, cu condiţia să le conteste în termenul legal, calculate de la comunicarea lor.
"Prin decizia CCR nu se anulează procesul-verbal prin care s-a dat amenda. Numai justiția poate anula amenzile. Nici măcar dl. ministru Vela nu le poate anula, numai justiția. (...) Încă pot fi date amenzi, până când va apărea decizia CCR în Monitorul Oficial, dar le dau degeaba, pentru că toată lumea le va contesta și vor fi anulate", a explicat fostul președinte al CCR.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, declarase sâmbătă seara, la Digi24, că amenzile date în perioada stării de urgenţă pentru nerespectarea restricţiilor din ordonanţelor militare se ridică la peste 600 de milioane de lei, iar aceşti bani vor merge către zona medicală şi persoanele vulnerabile. Ministrul a spus că au fost sancţionate 300.859 de persoane.
(Foto: playtech.ro)
