După ce a comandat verificări la mai multe poduri rutiere vechi, Consiliul Judeţean Prahova anunţă că va impune, pentru început, restricţii de viteză şi de tonaj, urmând ca pe viitor să includă aceste obiective într-un program de consolidare. Autorităţile iau în calcul şi varianta atragerii de fonduri europene.
Dintr-o listă cu 50 de poduri mai lungi de 10 metri situate pe drumurile judeţene, autorităţile au identificat opt puncte cu probleme. Iată care sunt acestea:
- Pod din beton pe DJ 100B, km 21+098, în Drăgăneşti, 14 metri lungime;
- Pod din beton pe DJ 102B, km 6+590, Drajna de Jos, 36 de metri lungime;
- Pod din beton pe DJ 102I, km 40, Trăisteni, 43 de metri lungime;
- Pod din beton pe DJ 102I, km 23+950, Valea Doftanei, 17 metri lungime;
- Pod din beton, lemn şi metal, pe DJ 147, km 5+360, Hătcărău, 83 de metri lungime;
- Pod din beton, pe DJ 217, km 2+276, Zamfira, 202,45 metri lungime;
- Pod din beton şi piatră, pe DJ 230, km 8+259 Ceraşu, 11 metri lungime;
- Pod din beton, pe DJ 233, km 0+050, Surani, 40 de metri lungime.
Primele discuţii publice despre acest subiect au apărut în ianuarie, când reprezentanţii Consiliului Judeţean au anunţat că unele poduri fie au fost expertizate tehnic şi etichetate ca un risc pentru circulaţie, fie aveau probleme vizibile, dar expertizele expirate. Pe măsură ce datele privind bugetul pe acest an au început să fie creionate, vicepreşedintele instituţiei, Cristian Apostol, a anunţat că au fost comandate verificări la aceste poduri, efectuate de echipe compuse din angajaţi ai Direcţiei Tehnice şi reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii. Pe baza acestor noi verificări, se vor lua măsuri de restricţionare a circulaţiei în zonele cu probleme. Pe termen lung, planul este de începere a unor lucrări de reparaţii şi consolidare, posibil din fonduri europene, a anunţat acum vicepreşedintele CJ Prahova.
"Vom lua cu siguranţă măsuri, începând cu introducerea indicatoarelor rutiere, de restricţii de tonaj acolo unde ne-a fost solicitat, şi mergând până la începerea lucrărilor de reabilitare, în măsura în care găsim sursa de finanţare. Există discuţii pentru anumite surse, o variantă posibilă ar fi Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare", ne-a declarat vicepreşedintele Cristian Apostol.
