Oficial, în această perioadă de stare de alertă, circulaţia persoanelor este liberă în interiorul localităţii de domiciliu, precum şi în interiorul zonei metropolitane din care fac parte. Tot oficial, legea defineşte foarte clar, de ani buni, ce localităţi pot ajunge să compună o zonă metropolitană şi cum se poate întâmpla asta, numai că în Prahova - pesemne mai degrabă din raţiuni politice - ea nu a fost niciodată stabilită clar. Singurul lucru care se apropie ar fi "Polul de dezvoltare Ploieşti", practic o asociere între mai multe primării, mergând până la Buşteni, pentru atragerea de fonduri europene. Autorităţile vizate de această problemă s-au reunit vineri şi cel mai probabil vor relua zilele viitoare discuţiile, pentru a găsi o formă oficială de a stabili măcar acum, în perspectiva stării de urgenţă, localităţile asimilate ca făcând parte din "zona metropolitană Ploieşti".
Despre "zona metropolitană Ploieşti" s-a discutat cel puţin din perioada administraţiei Calotă, însă, potrivit specialiştilor în domeniu pe care i-am consultat, niciodată nu s-a ajuns şi la un acord oficial. Practic, deşi intuim cu toţii cum ar putea să arate, ea nu există în acte. Sau cel puţin nu este stabilită ca atare. O variantă care se apropie ar fi polul de creştere, practic o asociere între mai multe unităţi administrativ-teritoriale, în vederea atragerii de fonduri europene, asociere care are un statut juridic şi este recunoscută oficial, doar că nu se "pupă" în totalitate cu definiţia legală de zonă metropolitană. Pentru început, în polul de creştere e cuprins şi Consiliul Judeţean Prahova, pentru că instituţia a şi derulat proiecte UE în baza acestei asociaţii. Din pol a făcut parte la constituirea lui, din aceleaşi raţiuni, şi oraşul Buşteni, cumva ca o enclavă, fără a avea vreo legătură cu vecinătatea teritorială. Polul de creştere ar fi, aşadar, cel mai apropiat lucru care se apropie de conceptul oficial de zonă metropolitană, însă nu pe deplin. Dacă e să fim riguroşi, asocieri între primării, care să includă şi Ploieştiul, au tot existat şi există, cum este cazul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară care vizează managementul deşeurilor, însă n-o să stea nimeni s-o asimileze ca zonă metropolitană.
Definiţia legală
Prefectura Prahova a transmis, la solicitarea "Telegrama", un material amplu pentru lămurirea conceptului juridic, pe care îl redăm mai jos. N-o să ne vedeţi făcând prea des asta, însă, ţinând cont că este foarte tehnic, dacă nu ţineţi neapărat să vă specializaţi în domeniu, puteţi sări până la următorul intertirlu.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare la momentul actual, respectiv Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul , zona metropolitană se înființează și este cuprinsă în Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitan și se finanţează de către partenerii asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean, cu avizul parteneriatului periurban.
Astfel, conform art. 43 ind1 - alineatele :
(1) În vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor naturale şi culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentaţie de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
(2) Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz, din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(3) Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează de către partenerii asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean, cu avizul parteneriatului periurban.
(4) Pentru localităţile de rang 1 şi 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului şi planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşul-centru polarizator.
În cazul municipiului Ploiești, a fost demarată în trecut (anii 2012-2013) procedura necesară privind dezvoltarea teritorială zonală metropolitană, însă nu a fost finalizată. Față de cele menționate, procedura de stabilire a zonei metopolitane aferente municipiului Ploiești excede competenței și atribuțiilor Prefectul Județului Prahova.
Mai pe înţelesul nostru
Delimitarea zonei metropolitane - zona metropolitană constituită conform prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri, a mai explicat Prefectura Prahova.
Pentru că unii dintre noi am învăţat astăzi un cuvânt nou, "contiguitate" se defineşte drept "vecinătate spaţială". Bine, se defineşte şi ca "stare a două lucruri contigue", dar nu părea să ajute prea mult această definiţie. Revenind, ideea de bază este că, în timp ce în accepţiunea publică există o zonă metropolitană cuprinzând Ploieştiul şi oraşele sau comunele învecinate, în acte nu a fost stabilită ca atare. Pentru a lămuri situaţia, măcar în perspectiva restricţiilor pe timp de pandemie, ar fi două posibile soluţii. Ori reprezentanţii primăriilor aprobă într-un final o zonă metropolitană, ori se întâlnesc şi măcar stabilesc, strict în privinţa stării de alertă, o listă cu localităţile în care se poate circula liber. Evident, a doua variantă e mai simplă, iar primii paşi s-au făcut vineri.
Până la urmă, ne luăm amenzi?
Dacă ar fi să ne luăm după informaţiile aferente polului de creştere, aşa-zisa zonă ar include oraşele Băicoi, Boldești Scăieni şi Plopeni, bănuim că nu acceptă nimeni şi Buşteniul, precum şi comunele Ariceștii-Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăvești, Păulești, Târgșoru Vechi și Valea Călugărească, alături, evident, de municipiul Ploieşti.
Grupul de Comunicare Strategică a informat, într-un document cu întrebări şi răspunsuri, că oamenii pot circula fără restricţii şi, automat, fără declaraţie pe propria răspundere în zonele metropolitane, însă probabil că şefii de la Bucureşti nu ştiau cât de încâlcită e situaţia juridică în teritoriu. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii, autorităţile din Prahova vor relua zilele acestea discuţiile, pentru a stabili clar, printr-un document oficial, ce localităţi vor fi asimilate ca făcând parte din zona metropolitană. Până atunci, deşi în teorie n-ar trebui să fiţi sancţionaţi, e de preferat să aveşi toate documentele în regulă, pentru orice eventualitate, având în vedere că, practic, lucrurile sunt cumva lăsate la interpretarea agentului constatator.
Lămurirea acestei liste cu localităţi ar fi necesară, pe timpul stării de alertă, pentru ajutoarea prahovenilor care fac naveta la Ploieşti dinspre localităţile învecinate, precum şi a ploieştenilor care merg la marile centre comerciale din jurul municipiului, în condiţiile în care multe dintre acestea, incusiv Auchan, Selgros, până şi Ploieşti Shopping City, se află pe terenul comunei Blejoi.
