Vasile Laslo, ploieşteanul care a coordonat introducerea tramvaiului, în anii ’80, se ocupă acum, la aproape trei decenii distanţă, de monitorizarea lucrărilor de modernizare a căii de rulare. De la contradicţii cu Ceauşeştii până la tehnologia de azi, omul le-a văzut pe toate.
Din postura de inginer coordonator între 1982 şi 1989, Vasile Laslo a avut un rol crucial în lucrările pentru introducerea tramvaiului în Ploieşti şi se mândreşte că a fost cel care a bătut, atunci, primul ţăruş. Acum, când toată calea de rulare (sau mai precis ce-a mai rămas din ea) a intrat în proces de modernizare, ploieşteanul a fost chemat din nou să contribuie, din calitatea de diriginte coordonator din partea firmei de consultanţă, Irimat Cons, într-o echipă de coordonare a lucrărilor dn zona de nord a Ploieştiului.
„Ploieştiul a fost printre primele oraşe care au băgat tramaie, în anii ’80, iar acum suntem printre ultimii care fac lucrări de modernizare. Dar asta poate reprezenta un avantaj, pentru că proiectanţii şi constructorii au acumulat experienţă în alte oraşe mari şi ştiu sigur ce au de făcut. Pe vremea aceea, în anii ’80, nu exista o experienţă foarte mare în domeniu, trebuia să ne adaptăm pe măsură ce evoluau lucrările. Aşa am ajuns, de exemplu, pe tronsonul de la Lămâiţa spre Gara de Vest să montăm şină de tren, care era îndoită la 1 Mai. Alte oraşe au împrumutat, mai târziu, ideea. Acum sunt lucrări moderne, automatizări, vatmanul nu mai trebuie să coboare din tramvai ca să schimbe calea de rulare manual, cum se întâmpla până acum pe Şoseaua Nordului, e suficient să apese un buton dinăuntru”, a povestit Vasile Laslo.
Acesta a vorbit şi despre mult hulita problemă legată de vechea cale de rulare, cea a trepidaţiilor şi zgomotului, spunând că, la începuturile lui, chiar dacă mult mai rudimentar decât acum, şi proiectul din anii ’80 a prevăzut un sistem de prindere special, pentru amortizarea vibraţiilor. Doar că aceste cauciucuri ar fi trebuit schimbate periodic de autorităţile locale, lucru care nu s-a întâmplat, spune inginerul.
Acesta are, cum era de aşteptat, şi o amintire despre soţii Ceauşescu, ale căror vizite în Ploieşti pe durata lucrărilor la tramvai au generat mai multe legende locale. „Pot mărturisi că eu am fost omul care a salvat stâlpii de pe mijlocul Bulevardului Republicii, pe tronsonul nordic. SUnt nişte stâlpi ornamentali din fntă, cu valoare de patrimoniu, care înfrumuseţează oraşul. Când i-a văzut, «tovarăşa» a dat ordin să-i ia din Ploieşti şi să-i ducă la Casa Republicii. I-am spus că sunt degradaţi şi că n-o să reziste. Am dat jos un ornament, am desfăcut «fusta» de pe unul dintre stâlpi, care ştiam că e mai degradat, şi i-am arătat că avea nişte crăpături. A chemat un director de prin minister, pe care nu l-a interesat subiectul şi a zis să fie lăsaţi la Ploieşti. Noi am decis să le punem o ţeavă de tubing pe centru şi aceşti stâlpi au rămas să împodobească Ploieştiul până în ziua de azi. Voi insista pentru păstrarea lor şi la aceste lucrări”, a mai povestit inginerul ploieştean.
