Nicolae Bulete, fost primar al orașului Mizil și al comunei Baba Ana, s-a stins din viață, răpus de probleme de sănătate, deși, multă vreme, a luptat cu o boală cruntă.
Aflând dureroasa veste a morții sale, prietenul lui de-o viață, domnul Emil Proșcan, și el fost primar al Mizilului, a transmis următorul mesaj de condoleanțe:
"Nicolae Bulete nu mai este și asta înseamnă că nu-l vom mai vedea printre noi niciodată!
Niciodată!
Groaznic!
Vom avea nevoie de timp ca să înțelegem și să ne însușim această de neacceptat idee! Știam că este bolnav și chiar dacă în ultimile noastre întâlniri îmi vorbea mai mult despre soție, arătându-se foarte îngrijorat de sănătatea dânsei decât de problemele pe care le avea, optimismul pe care-l afișa mă făcea să cred că este așa precum totdeauna l-am cunoscut, un învingător și că va depăși momentul acesta de cumpănă! Voia să trăiască și trebuia să trăiască!
Vestea dispariției sale m-a tulburat! Ea se adaugă celorlalte multe nedreptăți ce acum în jurul nostru se întâmplă!
L-am cunoscut!
L-am cunoscut, l-am admirat în multe privințe și mi-a oferit multe motive pentru a-i purta un deosebit respect!
Dacă ar fi să vorbesc acum despre Nicolae Bulete celor care nu l-au cunoscut, le-aș spune că a fost un om bun, un om cu suflet bun, cu declarate și vizibile intenții de a face bine! Te întâmpina mereu cu un zâmbet și-l primeai sincer chiar dacă în sufletul lui mai erau probleme, tristeți, nedreptăți! A fost primarul orașului Mizil și de numele dânsului se leagă multe realizări din acea perioadă, dar mai ales starea de normalitate ce caracteriza atunci viața oamenilor! A fost o lungă perioadă de timp și primarul comunei Baba Ana și în ciuda varietăților de mentalități a oamenilor de aici, nutresc convingerea că aceștia, măcar acum reușind să judece drept, găsesc o mulțime de motive să îl regrete și să-i mulțumească!
Le-aș mai spune celor care nu l-au cunoscut că Nicolae Bulete a construit o biserică! Știu, ați fi tentați să credeți că este o chestiune electorală care se poartă și că acest edificiu impresionează o mulțime de oameni și aduce multe voturi! Poate că aveți dreptate să gândiți așa, dar Nicolae Bulete a făcut o biserică singur, fără ajutorul nimănui, într-un câmp unde locuiesc câteva familii de oameni foarte săraci! A făcut asta pentru simplul motiv că această întindere aproape pustie avea nevoie de un loc de închinăciune, iar oamenii de aici aveau nevoie de Dumnezeu mai aproape!
Simțea durerea celor din jur și ce trebuie făcut pentru a le fi mai bine, de aceea tot timpul a încercat să vină în întâmpinarea problemelor oamenilor și să-i ajute chiar dacă ei nu cereau asta!
Le-aș mai spune celor care nu l-au cunoscut că Nicolae Bulete a avut mereu palmele crăpate și asta pentru că aidoma moșilor și strămoșilor noștri, nu concepea viața și dreptul la bucuriile ei, decât prin muncă! Sfârșitul l-a găsit într-unul din locurile în care, în dorința de a face ceva și a fi util, muncea! Aici palmele sale au exersat pentru ultima dată asprimea vieții, iar linia destinului a fost definitiv acoperită! A plecat fulgerător de repede fără să deranjeze pe nimeni!
Celor care nu l-ați cunoscut v-aș mai spune că a fost ca și voi cei cu suflet bun, un om cinstit, corect, înțelegător, răbdător, că a iubit animalele, copacii, că a respectat mai tot ce în jurul lui era! Cel mai mult a iubit oamenii și viața!
Celor care l-ați cunoscut nu v-aș spune nimic! V-aș invita doar să vi-l amintiți așa cum era, așa cum vorbea, așa cum gândea! Să vă amintiți acel zâmbet cu care vă întâmpina, vocea lui blajină, privirea-i blândă și chiar acele poezii cu tâlc pe care le făcea pe moment în diferite ocazii! Încercați să vi-l amintiți așa cum era și cu siguranță veți găsi motive să-i respectați memoria și să-i regretați dispariția!
Tuturor v-aș mai spune că în sufletul fiecărui om există tăceri, niște lucruri care, din cauza bunului simț, niciodată nu sunt spuse și că fiecare din noi putem să-i punem acolo în timpul cunoașterii motive de zâmbet ori de tăcere!
Sincere condoleanțe familiei pe care o asigur că pot găsi în amintirile din noi cei care l-am cunoscut, adevăruri despre Nicolae Bulete și implicit, multe motive de mândrie!
Parcă prea multă toamnă acum pe pământ si în sufletele oamenilor, dar să avem încredere în Dumnezeu și în ceea ce pentru fiecare din noi face!
Cu siguranță că acolo unde acum este va avea parte de mult mai multă dreptate!
Dumnezeule Mare și Bun, iartă-l!
Drum bun, prietene!
Emil Proșcan"
