Administraţia ploieşteană încearcă să obţină o eşalonare pe 12 luni a unei restanţe de aproape 10 milioane de euro, reprezentând o parte din sumele solicitate de fostul operator Veolia Energie.
Primăria Ploieşti are datorii mari către Veolia Energie, operatorul care a asigurat termoficarea până în primăvara lui 2022. Numai pentru subvenţie, municipalitatea ar avea de plătit undeva la 97 de milioane de lei, conform datelor confirmate de Regia Autonomă de Servicii Publice. Suma este calculată în baza unui tarif aprobat de Consiliul Local în februarie 2022, însă între timp hotărârerea respectivă a fost suspendată de instanţă, astfel încât, cel puţin până la o decizie finală în acest litigiu, se aplică tariful anterior, din decembrie 2021, care era aproape de două ori mai mic.
Astfel, dacă pe baza HCL 60 din februarie 2022 Primăria ar mai avea de plătit 97.255.191 de lei către Veolia din subvenţie, la aplicarea tarifului anterior rezultatul rămâne la 48.522.428 lei. Aceasta este suma pentru care se solicită acum eşalonarea, protocolul propus de autorităţi prevăzând că restanţa va putea fi plătită în rate, până în februarie 2024. Se mai specifică şi faptul că restul sumei ar putea face obiectul unui acord ulterior.
Proiect de eşalonare a unei datorii către Veolia Energie
Consiliul Local Ploieşti, forul legislativ al municipiului, urmează să dezbată la finalul acestei luni un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Volosevici privind eşalonarea datoriei de 48,5 milioane de lei. Conform acordului propus, prima rată ar urma să fie de 3 milioane de lei şi să fie plătită în aprilie. Următoarele vor fi în valoare de aproximativ 4,55 milioane de lei fiecare, ultima dintre ele fiind prevăzută să fie achitată în luna februarie a anului următor.
Veolia Energie se angajează să nu mai aplice penalităţi de întârziere pentru aceste sume, cu condiţia ca municipalitatea să respecte prevederile acordului de eşalonare.
De ce sunt diferenţe atât de mari între cele două sume? Conform Hotărârii Consiliului Local nr. 22 din decembrie 2021, tariful pentru gigacalorie a fost stabilit la 481,28 lei fără TVA, din care tariful propriu-zis era de fapt de 362,58, iar municipalitatea se mai angaja să achite, odată cu subvenţia, şi nişte diferenţe, până la finalul contractului, în baza unei prevederi care permitea recuperarea de către operator a diferenţelor cauzate de modificarea prețului combustibilului. În cazul de atunci, aceste sume suplimentare, aferente perioadei 1 ianuarie 2016 - 31 iulie 2021, se ridicau la 118,7 lei, fără TVA, pentru fiecare gigacalorie tarifată.
La câteva luni distanţă, forul legislativ a aprobat o altă hotărâre, nr. 60 din 10 februarie, prin care tariful a ajuns practic la 910,5 lei fără TVA, din care tariful propriu-zis era de 605,22, iar peste acesta se mai plătea ratrapajul de 118,7, plus încă o diferenţă, în valoare de 186,58 pentru fiecare gigacalorie facturată, aferentă pierderilor din perioada 1 august - 31 octombrie 2021. Hotărârea nr. 60 s-a aplicat pentru o perioadă, însă ulterior a fost contestată de Prefectură şi suspendată. Uniunea Asociaţiilor de Proprietari, care sesizase Prefectura în această speţă, reclamase că hotărârea a adoptată cu încălcarea mai multor prevederi legale privind, printre altele, transperanţa decizională şi aplicarea retroactivă. Automat, dacă hotărârea din februarie, cu un tarif total de circa 910 lei, a fost suspendată, atunci practic a redevenit valabilă cea din 2021, cu tariful de circa 481.
În situaţia în care HCL 60 va fi în cele din urmă anulată de instanţă, asta ar însemna că valoarea subvenţiei neplătite de Primărie, pentru ultima parte a contractului cu Veolia Energie, ar rămâne la 48,5 milioane de lei. Totuşi, nu e exclus ca fostul operator să solicite, sub o formă sau alta, şi acoperirea de la buget a diferenţelor. De altfel, aproape de momentul încheierii colaborării, Veolia anunţa că, pe lângă subvenţie şi ratrapaj, solicită şi alte despăgubiri de la administraţia locală, susţinând că autorităţile nu şi-au executat întocmai obligaţiile esenţiale din contract, ceea ce a şi stat la baza deciziei de reziliere. La momentul respectiv, informaţiile erau că operatorul cere undeva între 150 şi 200 de milioane de lei în total.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
