Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, proiectul privind începerea exproprierilor în zona Gherghiţa, unde CJ Prahova urmează să realizeze, din bugetul propriu, un nod rutier de coborâre de pe Autostrada Bucureşti-Ploieşti. Pe lista de expropriaţi se regăseşte unul dintre „regii asfaltului” care a şi lucrat la construcţia autostrăzii.
Aflat iniţial în proiectul realizării autostrăzii A3, pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti, nodul de ieşire de la Gherghiţa a fost „tăiat” din proiect de oficialii Ministerului Transporturilor, pentru a face economie. Ulterior, Consiliul Judeţean Prahova şi-a asumat responsabilitatea de a realiza din bugetul propriu această ieşire de pe autostradă necesară în zonă, în condiţiile în care singurul loc de întoarcere, pe întrgul tronson, este în prezent la Snagov. „Coborârea” de pe A3 va asigura accesul rutier către Drumul Judeţean 100B, la kilometrul 14+36 al DJ-ului, în comuna Gherghiţa, din sudul judeţului Prahova.
În şedinţa de ieri a CJ Prahova a fost votat un proiect, în unanimitate, privind declanşarea procedurilor de expropriere. Valoarea totală a fondurilor se ridică la 1,2 milioane de lei, pentru 30 de parcele de teren.
Extrem de interesant, însă, este faptul că pe lista viitorilor beneficiari se regăseşte şi Costel Căşuneanu, cunoscut în România drept unul dintre „regii asfaltului”. De altfel, şi firma controlată de acesta, Pa&Co, deţine, de unde de neunde, terenuri în comuna prahoveană Gherghiţa, care acum vor fi cumpărate de stat pentru realizarea acestui nod rutier.
Şase dintre cele 30 de proprietăţi expropriabile sunt deţinute de Căşuneanu sau de firma acestuia. Este vorba despre o suprafaţă totală de peste 93.000 de metri pătraţi, încadrată ca teren arabil, pentru care Consiliul Judeţean urmează să plătească, la expropriere, peste 215.000 de lei, la un preţ mediu de 2,3 lei.
Trebuie amintit că firma Pa&Co a lucrat la realizarea a aproape 15 kilometri de autostradă, pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti, având, evident, acces la proiectul şi planul pentru realizarea acestei lucrări. Cum se explică, aşadar, faptul că omul de afaceri deţine, pe persoană fizică şi juridică, terenuri tocmai unde urma să fie amplasat nodul rutier?
