Un chestionar public, realizat la nivel naţional în perioada august - octombrie, la iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România şi sintetizând 820 de răspunsuri de la arhitecţi şi profesionişti din domeniul construcţiilor, funcţionari publici şi beneficiari de arhitectură, a reliefat că doar în 37,95% din cazuri autorizaţia de construire este emisă în termenul legal de 30 de zile.
„Doar în 37,95% din cazuri autorizaţia de construire este emisă în 30 de zile. (...) Probleme majore sunt înregistrate în marile oraşe, acolo unde presiunea dezvoltatorilor, depăşirea capacităţii administrative şi vulnerabilitatea regulamentelor de urbanism duc la întârzieri semnificative. În Constanţa doar 6,25% din autorizaţiile de construire solicitate sunt emise în termen de 30 de zile, fiind localitatea cu cel mai scăzut procent. Urmează Bucureşti - 8,18%, Ilfov - 20%, Sibiu - 23% şi Timiş - 27%. (...) Sondajul arată că principalele motive care întârzie autorizaţiile de construire sunt cele birocratice, subiective, cantitative şi nu cele tehnice, obiective şi calitative“, relevă o sinteză a studiului, dată publicităţii marţi, la sediul OAR.
În ce priveşte activitatea administraţiei publice, 56,9% dintre respondenţi au acordat un calificativ negativ, 22,21% - calificativ mediu şi 21,1% calificativ pozitiv. A reieşit că oraşele mai mici beneficiază de un dialog mai bun cu autorităţile publice locale, în timp ce în oraşele mari există un grad de nemulţumire superior.
Sondajul a avansat şi ideea digitalizării sectorului construcţiilor în domeniul avizării. 91,14% dintre subiecţii consultării au acceptat ideea depunerii online a documentaţiei de urbanism, iar 89,9% au considerat util un Birou unic pentru depunerea documentaţiei.
Preşedintele OAR, Alexandru Lucian Găvozdea, a declarat că rezultatele chestionarului vor constitui o bază pentru discuţii ulterioare, la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor, ai sferei private şi ai societăţii civile. De asemenea, acestea vor fi avute în vedere şi pentru elaborarea unor propuneri la Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor.
„Prin programul asociat proiectului 30zile.ro dorim să dezvoltăm această primă cartare a fenomenului depăşirilor de termene, a inconsecvenţei în aplicarea procedurilor legale, a neajunsurilor care fac ca birocraţia să fie foarte prezentă şi foarte păguboasă în mediul de afaceri şi în mediile profesionale. (...) Va urma o serie de discuţii pe care dorim să le avem cu toţi actorii din industrie, pentru că cea de a doua faţetă a proiectului este aceea de a fi o platformă de comunicare şi de coagulare a tuturor participanţilor la această activitate, care în final ne dă mediul construit în care trăim, fie că e vorba de administraţia centrală, locală, dar şi (...) sfera privată, proiectanţii, dezvoltatorii, investitorii, constructorii şi societatea civilă, formalizată sau nu în organizaţii“, a precizat el.
De asemenea, în ce priveşte certificatul de urbanism, chestionarul a reliefat că, la nivel naţional, termenul de emitere în cele 30 de zile prevăzute de lege este de 63,92%. Conform studiului, cele mai mari întârzieri sunt semnalate în municipiile mari ale României, precum Bucureşti (23,9%), Constanţa (12,5%). La limita pragului de 50% se află Braşov (50%) şi Iaşi (53,85%), urmate de Argeş, Bacău, Maramureş şi Satu Mare cu 66,67%. Se mai arată că doar 35,77% din certificatele emise sunt completate corect la prima emitere, corectitudinea fiind stabilită atât de acurateţea datelor şi a avizelor solicitate, cât şi a valorilor care să reflecte preluarea corectă a indicatorilor din PUG (Planul Urbanistic General) sau RLU (Regulamentul Local de Urbanism).
"Predomină erorile umane, cauzate de neatenţie, copieri sau preluări greşite care pot însuma până la 64,23% din totalul certificatelor de urbanism solicitate, fiind una din cauzele întârzierilor din domeniul construcţiilor", relevă sinteza studiului.
Chestionarul a vizat adunarea experienţelor din teritoriu legate de obţinerea principalelor documente care reglementează domeniul construcţiilor: certificatul de urbanism; documentaţiile de urbanism; principalele avize (Apele Române, Mediu, Cultură şi ISU), autorizaţia de construire. Studiul a analizat şi categoriile de documente care se solicită, în baza temeiului legal sau în afara acestuia, pentru emiterea celor patru acte administrative, precum şi principalele cauze pentru respingerea documentaţiilor depuse pentru avizare.
„Toate aceste întârzieri se reflectă în scăderea generală a calităţii actului administrativ, în scăderea impactului profesioniştilor în dezvoltarea unui mediu construit durabil, blocarea sau întârzierea investiţiilor, rabat la calitatea documentaţiilor, scăderea preţurilor pe serviciile de proiectare - deoarece cu cât un proiect durează mai mult scade interesul şi proiectul în sine nu mai devine profitabil din punct de vedere al businessului de arhitectură - lipsa de corelare între specialităţi, scăderea calităţii clădirii şi slăbirea rolului arhitectului în procesul de construire - deoarece arhitectul tinde să devină un simplu avizator al unei documentaţii - şi încurajarea practicilor care ies în afara temeiului legal“, a precizat arh. Alexandra Stoica, reprezentant al OAR.
Ea a menţionat că OAR nu doreşte o relaxare a legislaţiei, ci crearea unui cadru favorabil în dialogul cu administraţia, unificarea practicilor şi interpretărilor în regulamentele de urbanism, realizarea de ghiduri de bună practică şi digitalizarea procesului de autorizare prin servicii publice online, interoperabile.
„În discuţiile pe domeniul legislativ pe care le avem deseori în Parlament şi Guvern ne-am întâlnit cu o serie de propuneri care vizau modificarea legislaţiei în direcţia relaxării prevederilor legale. Acest lucru ni se pare - în acord cu Ministerul Dezvoltării, cu care avem astfel de discuţii - de fapt un risc pentru populaţie. Relaxarea legislaţiei nu va duce la creşterea calităţii construcţiilor, ci la o scădere a interesului pentru calitatea mediului construit“, a declarat ea.
Sursa: Agerpres
