Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, miercuri, că are în lucru un proiect de act normativ în vederea alocării sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2. ”Investiția va servi un interes public: siguranța cetățeanului în caz de cutremur”, subliniază ministrul Cseke Attila.
“Având în vedere riscul ridicat de cutremur în zona Vrancea, marile orașe și capitala țării din vecinătatea ei, programul multianual vizează finanțarea, din bugetul de stat, a consolidării clădirilor aflate în proprietate privată, dar și cele deținute de persoane juridice, și clădirile care găzduiesc instituții publice, dacă sunt în proprietatea sau administrarea acestora. Administrațiile publice locale vor avea posibilitatea de a propune o listă de clădiri, cu risc seismic foarte ridicat, de gradul 1 și 2, pentru a fi consolidate. Finanțarea va fi nerambursabilă, iar pentru persoanele juridice va fi acordată sub forma unui ajutor de stat. Clădirile private cu locuințe multiple vor putea cere finanțare pentru consolidare pe baza deciziei asociației de proprietari”, informează oficialii Ministerului Dezvoltării.
Aceștia argumentează că “finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată. Imobilele deținute de persoane juridice private și consolidate din bani publici nu vor putea fi vândute timp de zece ani, decât cu obligația de a se plăti, către bugetul de stat, cota-parte din costurile de consolidare”. De altfel, ministrul de resort a precizat că vor fi prevăzute “garanții pentru a evita deturnarea acestor investiții făcute din bani publici”.
Numai în Capitală există sunt 840 de clădiri despre care se știe că prezintă risc seismic, din care 349 de gradul 1 și 367 de gradul 2. Între 2001 și 2015 au fost reabilitate în total 547 apartamente (dintre care 322 în municipiul București) din numai 29 de clădiri la nivel național, iar din 2015 acest proiect nu a avansat, potrivit informării transmise de MDLPA.
În Prahova, zeci de blocuri de locuințe, dar și alte categorii de clădiri, sunt încadrate în clasă de risc seismic. Este vorba despre imobile din Ploiești, Câmpina, Boldești-Scăeni, Văleni, Mizil și Urlați. În clasa I de risc sunt incluse blocuri din Ploiești, Câmpina și Boldești-Expertizate cu ani în urmă și pentru care, de atunci, se așteaptă sprijin în vederea întocmirii proiectelor și a realizării lucrărilor de consolidare.
Din toamna anului trecut, există și o listă aprobată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, care a aprobat propunerile privind includerea construcțiilor cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză în clasa I de risc seismic, în programe anuale de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, puse la dispoziție de Primăria municipiului Ploiești, Primăria municipiului Câmpina și Primăria orașului Boldești-Scăeni.
Proiectul de act normativ anunțat de Ministerul Dezvoltării va fi în dezbatere publică timp de cel puțin 30 de zile, iar ministerul de resort colaborează cu 37 de entități, asociații și autorități în vederea îmbunătățirii reglementărilor cuprinse în acesta. ”Vrem să propunem spre adoptare un proiect fezabil, reglementări clare și eficiente pentru a ne asigura că investiția servește scopul de a salva vieți în cazul unui cutremur. Legislația în vigoare s-a dovedit a fi ineficientă. Spre deosebire de reglementările actuale, această finanțare va fi una multianuală. Avem o viziune pe termen mai lung. Avem nevoie de un cadru legislativ nou, absolut necesar pentru relansarea consolidărilor de clădiri cu risc seismic”, a conchis ministrul Cseke Attila.
Ministerul susține, în acest moment, că solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora, în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii 3 ani. Astfel, beneficiarii vor putea încheia contracte de finanțare pentru care este nevoie de:
> autorizația de construire valabilă, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
> devizul general cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de autoritatea locală/beneficiar;
> documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.
