Veste fantastică pentru Primăria Ploieşti! Administraţia locală are şansa să încaseze aproximativ 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru finanţarea proiectelor depuse în cadrul axei dedicate mobilităţii urbane. Dacă până de curând doar câteva dintre proiecte erau luate în calcul, noutatea este că acum toate obiectivele de investiţii pot primi fonduri europene. Există, însă, şi o veste proastă, proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2023.
Informaţia a fost transmisă de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Muşat, care a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută în această săptămână în Palatul Administrativ, că au survenit modificări în Programul Operaţional Regional, care au dus la deblocarea unor axe de finanţare sau la creşterea sumelor totale alocate. Veştile bune vizează nu numai proiectele pentru infrastructura rutieră propuse de Ploieşti, dar şi obiective de investiţii venite din oraşele mici sau proiecte de reabilitare a unităţilor de învăţământ, inclusiv a Universităţii Petrol-Gaze.
"Zilele trecute am primit confirmarea că vom continua evaluarea şi, implicit, contractarea pentru alte 80 de proiecte la nivelul regiunii, din care Prahova va beneficia de o sumă consistentă. Mă refer la proiectele depuse pe Axa 10, 12 şcoli din judeţ plus universitatea, asta înseamnă undeva la 110 milioane de lei, de asemenea pe Axa 13, pentru dezvoltarea oraşelor mici, altele decât reşedinţele de judeţ, avem iar zece proiecte. Aici e o alocare de 120 de milioane. Trebuie să spunem că şi sumele disponibile pe Axa 4 vor fi suplimentate, aşa încât municipiul Ploieşti va putea să finanţeze tot pachetul de proiecte prins în Strategia de Dezvoltare Urbană pe care o are", a declarat Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia.
Ca să înţelegeţi ce înseamnă asta pentru Ploieşti, trebuie amintit că, în momentul depunerii cererilor de finanţare, autorităţile spuneau că au mers cu proiecte până la aproape de 200% din bugetul alocat. Cu alte cuvinte, unele obiective ar fi urmat să intre la finanţare, iar altele, undeva la jumătate din total, erau sortite din start să rămână în lista de rezerve, cu şanse mici să mai beneficieze de fonduri, poate doar în cazul unor economii consistente la cele aflate înaintea lor. Acum, conform anunţului venit de la ADR, finanţarea totală pe care Ploieştiul ar putea s-o atragă pe axa de mobilitate urbană practic s-a dublat. Vestea vine în contextul în care pe această axă, pe lângă achiziţiile de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie "mutate" la Ministerul Dezvoltării, Ploieştiul a mai dorit fonduri europene pentru prelungirea străzii Libertăţii şi practic crearea unei noi legături rutiere între Gara de Vest şi Gara de Sud, în două etape, plus reconfigurarea zonelor din faţa celor două gări, lărgirea străzii Cantacuzino în zona Podul Înalt, amenajarea unei parcări tip park&ride la Gara de Vest, realizarea de terminale multimodale lângă Spitalul Judeţean şi la Podul Înalt, construirea de grădiniţe noi, regerenarea cartierelor Râfov şi Pictor Rosenthal, modernizarea sistemului de iluminat public pe străzile aflate pe traseele 101 şi 102 de tramvai, modernizarea depourilor TCE, achiziţia de staţii de încărcare pentru mijloacele de transport public electrice, implementarea unui sistem de management al transportului, e-ticketing, modernizarea unor staţii TCE, dar şi decontarea unor sisteme de tarifare instalate pe autobuzele deja achiziţionate de municipalitate.
Înainte să ne bucurăm prea tare, trebuie amintit că suntem pe finalul sesiunii de finanţare 2014-2020, în contextul în care lansrea finanţărilor pentru Axa 4 din POR s-a tot amânat până acum, iar regula este că proiectele care vor fi derulate în acest cadru trebuie finalizate până la 31 decembrie 2023. Asta, desigur, dacă nu se schimbă regulile pe parcurs. Mai trebuie amintit că Ploieştiul a mai păţit ceva asemănător, cu investiţii demarate târziu, şi la precedenta sesiune, când 11 proiecte europene au fost neterminate la 31 decembrie 2015, ceea ce a dus la pierderea finanţărilor pentru lucrările rămase de efectuat de la 1 ianuarie încolo şi a generat o criză financiară din care nici astăzi nu şi-a revenit administraţia locală, încă plătitoare de rate consistente la bănci.
