Consiliul Local Ploieşti a aprobat, vineri, într-o şedinţă extraordinară, un proiect de rectificate bugetară iniţiat de primarul Adrian Dobre, care, printre altele, a prevăzut fonduri suplimentare pentru realizarea laboratorului de radioteraăie oncologică şi achiziţia bazei sportive de la LUKOIL, a alocat 35.000 de euro pentru amenajarea unui parc de cartier în Malu Roşu şi a permis continuarea achiziţiei de autobuze diesel începute în 2018 din fonduri proprii. Practic, în baza votului de astăzi, viitoarea administraţie ploieşteană va fi obligată să plătească 21,2 milioane de lei în 2021 şi 2022, pe lângă suma de 9,11 milioane aprobată pentru acest an.
Veste bună pentru ploieşteni! Achiziţia autobuzelor Euro VI noi începută în 2018 va continua şi în următorii doi ani, până la atingerea numărului de 50 de bucăţi. Decizia a fost luată oficial astăzi, printr-un proiect de rectificare bugetară şi modificare a listei de investiţii iniţiat de primarul Adrian Dobre şi aprobat de Consiliul Local, în ciuda opoziţiei consilierilor PNL. Vestea nu este la fel de bună şi pentru viitoarea administraţie, în condiţiile în care, cumva în mod artificial, decizia de astăzi angajează Primăria Ploieşti la o cheltuială de aproape 10,8 milioane de lei cu tot cu TVA în 2021 şi 9,4 milioane în 2022. Spunem "artificial" pentru că acordul-cadru pentru aducerea celor 50 de autobuze diesel a fost semnat de conducerea Primăriei Ploieşti în 2018 şi expiră la 31 iulie 2020.Până acum au fost aduse 18 bucăţi, iar autorităţile alocaseră recent suma de 9,1 milioane de lei pentru încă zece autobuze, care ar urma să sosească în acest an. În timpul şedinţei de vineri a Consiliului Local, primarul Adrian Dobre a recunoscut că, fiind vorba de un acord-cadru, municipalitatea nu era obligată să achiziţioneze toate cele 50 de autobuze, însă a mai precizat că se poate semna un contract subsecvent. Cu alte cuvinte, autobuzele rămase ar putea să fie comandate acum, dar plătite în următorul mandat.
Criticat tocmai de consilierii din propriul partid, care au venit inclusiv cu o propunere de amânare a proiectului de hotărâre, primarul Ploieştiului a declarat că achiziţia acestor autobuze, fie ea şi din fonduri proprii, condiţionează un proiect european, cel vizând construirea terminalului multimodal de la Spitalul Judeţean şi modernizarea managementului de trafic. Explicaţia e una extrem de întortocheată şi se leagă în special de faptul că, în actuala sesiune, UE decontează şi cheltuieli efectuate anterior de către autorităţi în domeniul mobilităţii urbane, câtă vreme ele respectă criteriile de eligibilitatea. Partea proastă, din ce ne-au explicat oamenii din Primărie, este că achiziţia de autobuze diesel nu se decontează de la Uniunea Europeană, care alocă fonduri doar pentru vehicule nepoluante. În schimb, se consideră eligibile la finanţare cheltuielile aferente componentelor care ţin de managementul traficului. Cu alte cuvinte, Adrian Dobre a argumentat că era nevoie să fie lămurit cât mai rapid numărul de autobuze diesel care ar urma să fie achiziţionate de municipalitate, astfel încât să nu fie întârziate celelalte achiziţii aferente proiectului european.
Tot consilierii din propriul partid l-au criticat pe primar şi pentru decizia ca autobuzele rămase din acest contract să fie achiziţionate din surse proprii şi nu din credit, aşa cum s-a întâmplat cu primele 18 bucăţi. Consilierul PNL Zoia Staicu a argumentat că, ţinând cont de criza de lichidităţi pe care o traversează administraţia locală, i s-ar fi părut o idee mai bună ca banii din bugetul local să fie folosiţi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare, iar pentru dezvoltare să se apeleze la tragerile care mai sunt disponibile din creditele deja existente, în contextul în care, conform prevederilor în vigoare, banii din împrumuturi bancare nu pot fi utilizaţi decât pentru proiecte de dezvoltare. Ea a mai precizat şi că Primăria Ploieşti are de plătit un comision de 535.000 de lei, tocmai pentru că la 31 decembrie 2019 nu trăsese toţi banii disponibili din creditul luat în 2016 de la EximBank.
"Acum, noi facem o estimare a bugetului viitor, asta nu înseamnă că există o obligaţie ca în viitorul buget să existe sumele respective. Acest contract, în mod normal în august se încheie. În funcţie de decizia care se va lua, vom vedea dacă după 15 august mai sunt necesare sumele respective sau nu. Acordul-cadru reprezintă o promisiune, nu o obligaţie. Noi, în momentul de faţă, avem autobuzele cumpărate şi cele care vor fi cumpărate din suma de 9,2 milioane şi mai sunt cele 22 de autobuze pe care putem să le achiziţionăm în anii următori sau putem să renunăm la ele. Asta înseamnă că trebuie să facem şi o notificare în sensul că renunţăm la ele şi atunci într-adevăr sumele respective să fie scăzute, dar, momentan, pentru a putea demara mai repede procedura pentru elaborarea proiectului tehnic şi să dăm drumul la licitaţie pentru terminalul multimodal - ştiţi că avem componentade infrastructură şi această componentă de management de trafic, care are şi în autobuze anumite componente şi care ne permite să recuperăm banii şi pentru cât am achiziţionat până în prezent şi pentru viitoarele achiziţii pe care putem să le facem - am prevăzut aceste fonduri", a declarat Adrian Dobre.
Exerciţiu de transparenţă
Surse din mediul politic spun că proiectul de astăzi ar reprezenta o răzvrătire a actualului primar, care în trecut se arătase resemnat cu ideea că bugetul local nu permite achiziţia întregii cantităţi contractate. Ar fi, din aceeaşi perspectivă politică, o "grea moştenire" pe cale de a fi transmisă celui care va veni în locul său, în contextul în care Adrian Dobre, mai mult sau mai puţin constrâns de partid, a anuţat că nu va mai candida la alegerile locale. Aceleaşi surse mai spun că sunt şanse mari ca actualul edil să semneze şi pentru celelalte 22 de autobuze rămase din contract, care ar urma să fie plătite de viitorul. Practic, primarul nu minte când spune că modificarea unui buget şi a listei de investiţii nu obligă la plata acelei sume de peste 21 de milioane de lei, dar uită să spună că decizia de a o angaja sau nu stă tocmai în pixul său. Altfel, pe logică, dacă n-ar fi avut intenţia să comande celelalte 22 de bucăţi, de ce ar fi mai prevăzut în proiectul iniţiat fonduri pentru anii următori, se mai întreabă aceleaşi surse, care spun că valorile care ar urma să fie trecute la capitolul bugetar dedicat cheltuielilor pentru acoperirea viitoarelor plăţi se suprapun aproape perfect pe veniturile care vor veni în următorii doi ani din litigiul câştigat cu Telekom.
Coincidenţă sau nu, candidatul văzut de foarte multă lume cu şansele cele mai mari să devină primar în viitorul mandat, Andrei Volosevici, tocmai făcuse un apel public la transparenţă, solicitând ca administraşia ploieşteană să anunţe cum va cheltui banii primiţi de la Telekom. Practic, prin proiectul de azi, i s-a oferit un răspuns cu privire la modul în care vor fi consumaţi acei bani în mandatul viitor. Adică, la calculele actuale, în mandatul său. Este şi o explicaţie pentru faptul că toţi consilierii PNL s-au abţinut astăzi de la a vota rectificarea bugetară propusă de Adrian Dobre, care a fost aprobată cu voturile celor de la PSD şi ALDE, în vreme ce liberalii au mai rezistat câteva proiecte şi apoi au părăsit şedinţa.
Dincolo de explicaţiile politice...
Lăsând discuţiile despre castane proaspăt băgate la încins şi posibile răzbunări politice, rectificarea de vineri a mai adus câteva veşti interesante pentru Ploieşti. Conform hotărârii, suma prevăzută iniţial pentru achiziţia bazei sportive de la LUKOIL, din strada Mihai Bravu, a fost suplimentată cu 150.000 de lei, ceea ce ar trebui să permită acum preluarea terenului în proprietatea municipalităţii.
Prin aceeaşi rectificare, Consiliul Local a mai crescut cu 1,4 milioane de lei şi alocarea bugetară pentru construirea viitorului centru de radioterapie oncologică din curtea Spitalului Municipal, proiect la care a devenit evident că lucrările nu se vor finaliza înainte de termenul de 31 decembrie.
Totodată, Consiliul Local Ploieşti a alocat astăzi şi 171.000 de lei, echivalentul a circa 35.000 de euro, pentru amenajarea unui loc de odihnă şi repararea unui loc de joacă în cartierul Malu Roşu.