„Telegrama” a lansat o nouă rubrică, în care ne amintim de o parte dintre articolele importante publicate de-a lungul timpului în ediţia tipărită. Pe 3 martie 2014, publicam un reportaj despre planurile unor edili de a-şi transforma localităţile în staţiuni care să rivalizeze cu Sinaia sau Poiana Braşov şi mai ales despre ce se alesese de acele planuri, reportaj care arată la fel de actual şi la şapte ani distanţă. Vă invităm să-l citiţi!
S-a ales praful de staţiunile de lux de la Măgureni, Secăria şi Telega
Prin 2009-2010 parcă intrase strechea-n ei. Era tot o forfotă prin comunele din Prahova şi toţi primarii vorbeau de proiecte măreţe care să le transforme cătunele în staţiuni de lux. Visau la delfini pe gârlă, la telegondole care să lege stâna de „deneu”, la heliporturi şi chiar la porturi pentru iahturi şi terenuri de golf.
Edilii erau atât de convinşi că prin comunele lor nu vor mai avea loc de turişti, încât unii dintre primari chiar au trecut la treabă: au făcut HCL-uri, i-au convins pe consilierii locali să voteze, au trimis scrisori pe la ministere, au chemat presa să anunţe lumea că aşteaptă investitori...degeaba. Nu i-a luat nimeni în seamă. Acum stau şi se uită la teancurile de hârtii, se scarpină a pagubă-n cap şi refuză să mai recunoască faptul că, la un moment dat, în cariera lor de administrator public, au îndrăznit să se gândească la aşa minunăţii.
Secăria, cea mai luxoasă staţiune din Valea Prahovei
Au trecut mai bine de cinci ani de zile de când primarul Iulian Popa anunţa că va tranforma Secăria într-o staţiune de lux care să concureze Sinaia şi Predealul. În comuna aflată la nord-vestul judeţului Prahova, la 60 de kilometri de Ploieşti şi la 6 de Valea Doftanei, ar fi trebuit să se construiască un adevărat sat de vacanţă pe o suprafaţă de 500 de hectare. Aici urma să se amenajeze trasee pentru ATV-uri, cluburi de echitaţie, bazine de înot, lacuri artificiale în suprafaţă de 100 de hectare, terenuri de fotbal şi, evident, mai multe pârtii de schi şi hoteluri, dar şi o telegondolă care să lege comuna de Comarnic. Toată suflarea din comună ar fi trebuit să aibă un loc de muncă în acest sat de vacanţă. Oamenii visau că vor câştiga bani frumoşi ca monitori de schi, ghizi, antrenori de echitaţie sau recepţioneri. Proiectul a rămas doar în mintea oamenilor, care continuă să-şi câştige exitenţa din celebra lor caşcavea. Dacă-l întrebi acum pe edilul din Secăria despre povestea cu staţiunea de lux, omul face vocea mică. „Proiectul mai este valabil, dar în condiţiile de astăzi...se amână. Era un proiect de vreo sută de milioane de euro. N-au venit investitorii, i-au speriat unii, vă povestesc eu altă dată...”.
E greu de spus dacă va mai fi o altă dată, având în vedre că Iulian Popa nu mai caută acum investitori, ci avocaţi. Popa a fost condamnat la închisoare cu suspendare într-un dosar în care a fost acuzat de fapte de corupţie. De o belea a scăpat, doar că recent DNA l-a trimis din nou în judecată pentru fapte similare.
Măgureni, mai ceva ca Antalya
Visul răposatului Gheorghe Iarca, fostul primar din Măgureni, era să transforme comuna tot într-o staţiune de lux. Pe la începutul anului 2011, Iarca povestea cu lux de amănunte cum voia el să facă debarcader, să amenajeze o insulă pe piloni, să facă un centru pentru terapie cu delfini, ăl mai tare din Europa, să facă un port şi heliport şi resorturi de lux. Avea nevoie doar de vreo 500 de milioane de euro şi totul se făcea. Iarca a intrat cu visul său în mormânt, iar vicele din Măgureni, Mihaela Vlăsceanu, se face că plouă dacă o întrebi de debarcadere şi delfini.
„Nu ştiu ce să vă spun, chiar nu ştiu, nu ştiu. Eu sunt la Primărie din 2012”, s-a eschivat Vlăsceanu. Şi uita aşa, Prahova a rămas din nou fără miliardarii ruşi care ar fi venit să facă terapie la noi.
Telega, staţiune de lux pentru bolnavii de cancer
Telega ar fi avut poate cele mai mari şanse să se transforme într-o staţiune truistică, datorită celebrelor lacuri sărate, doar că investitorii care dădeau târcoale comenei tot prin anii 2010-2011 nu pe acestea le-au ochit. Încisoarea Doftana era miza cea mare, dar…n-a fost să fie.
Gheorghe Ilie spunea prin anul 2010 că este pe cale să scape de marea lui problemă: închisoarea lui Ceauşescu, aşa cum îi spun oamenii locului. Un investitor din Braşov se arătase interesat de clădire şi purtase o discuţie cu reprezentanţii adminsitraţiei locale. S-ar fi construit la fosta închisoare un spital privat dedicat suferinzilor de cancer. Se vorbea atunci despre terapii experimentale, despre tratamente performante pentru bolnavii în faza finală. Clădirea şi terenul de 11,5 hectare au fost evaluate la 1,21 milioane de euro, doar că misteriosul investitor din Braşov nu s-a mai prezentat la licitaţie, iar fosta închisoare tot o ruină a rămas, la fel şi proiectul cu turismul de nişă al primarului.
„Nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Ca să scot din nou la licitaţie trebuie să am ofetanţi şi nu am. Închisoarea Doftana rămâne… un obiect de lux”, a declarat Ilie.
Câmpina, al doilea municipiu al judeţului, ar fi trebuit să devină staţiune turistică. A fost mai degrabă un vis al fostului ministrul al Tineretului, Elena Udrea, decât un vis de preamărire al primarului Horia Tiseanu. Chiar şi aşa, se luase hotărârea construirii unui centru de informare turistică, se găsise terenul, probabil şi angajaţii antrenaţi să îndrume turiştii care ar fi dat năvală la Câmpina. Din nou, ambiţiile n-au durat mult.
(Din arhiva Telegrama, articol semnat de Diana Frîncu şi publicat în ediţia tipărită din 3 martie 2014)
