Zilele acestea a revenit în discuţie subiectul legat de retragerea titlului de cetăţean de onoare al Ploieştiului acordat lui Sebastian Ghiţă. E o ocazie perfectă să reluăm un reportaj publicat pe această temă de "Telegrama", la scurt timp după ce omul de afaceri ploieştean, cercetat în mai multe dosare penale de corupţie, fugise din ţară.
Reportajul a fost publicat în ediţia online "Telegrama", pe 5 ianuarie 2017.
Cum a devenit fugarul Sebastian Ghiţă cetăţean de onoare al Ploieştiului, prin vot secret
Afacerist, IT-ist, finanţator de baschet, patron media, miliardar, politician, deputat, penal şi, mai nou, fugar, Sebastian Ghiţă mai deţine, pe lângă toate aceste etichete, şi un titlu de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, dobândit, nu fără scandal, încă din primăvara anului 2005, după ce echipa pe care o finanţa la acea vreme, CSU Asesoft, a câştigat FIBA Europe Cup - un fel de Cupă Intertoto, pentru cei obişnuiţi mai mult cu fotbalul decât cu baschetul masculin - această performanţă punând pentru prima dată Ploieştiul pe harta oraşelor care contează la nivel internaţional în acest sport.
Tocmai această performanţă, venită pe fondul organizării la Ploieşti a turneului final, organizare lăudată în presa de specialitate, dar şi pe fondul unor relaţii bune cu liderii politici ai acelor vremuri, a dat naştere unui proiect de hotărâre privind conferirea titlului de cetăţean de onoare la Ploieşti, proiect iniţiat de primarul de atunci, Emil Calotă, şi de doi consilieri locali colegi din PSD, Carmen Dumitru, actual manager al Spitalului Municipal, şi Teodor Avramescu.
Privită azi, la aproape 12 ani distanţă, cunoscând evoluţia carierei, contractelor din bani publici şi dosarelor penale ale lui Ghiţă, decizia se dovedeşte una dintre cele mai controversate din istoria forului legislativ al municipiului. Nu vă imaginaţi, însă, că proiectul ar fi fost aprobat cu uşurinţă la acea vreme!
"Abnegaţie şi ataşament"
"Se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Ploieşti Domnului Sebastian Ghiţă pentru activitatea sa deosebită consacrată afirmării echipei C.S.U. ASESOFT Ploieşti la nivel national şi internaţional şi creşterii prestigiului baschetului ploieştean, cât şi pentru abnegaţia şi ataşamentul cu care s-a implicat în dezvoltarea sportului de performanţă în Municipiul Ploieşti", aşa suna proiectul de hotărâre de atunci. Evident, nimeni nu avea de unde să ştie la acea vreme că echipa de baschet a Universităţii Petrol-Gaze, finanţată şi condusă, practic, de Ghiţă, prin firma sa de IT, avea să mai reziste câţiva ani şi apoi să se desfiinţeze, inclusiv după o perioadă în care a beneficiat de o finanţare generoasă de la bugetul local, venită de la un alt primar prieten lui Ghiţă, Iulian Bădescu.
Dar să revenim la momentul 4 mai 2005! Mai mulţi consilieri locali s-au opus, la acea vreme, proiectului de hotărâre, printre cei mai vocali fiind liberalul Florin Sicoie, actualul director al Muzeului de Artă, acesta argumentând că, pentru a dobândi acest titlu, o persoană ar trebui să se bucure de aprecierea concitadinilor şi de o reputaţie impecabilă, lucru care nu se putea spune nici măcar la acea vreme despre fugarul de astăzi Sebastian Ghiţă. "Pentru mine onoarea este un lucru sfânt, iar cetăţenia de onoare un lucru la fel de sfânt. De aceea, cred că acordarea unei cetăţenii de onoare ar trebui să fie întotdeauna luată în unanimitate. Acei cetăţeni ai oraşului sau din afara oraşului sau din afara ţării care obţin această cetăţenie de onoare trebuie să fie dincolo de orice fel de suspiciuni, de orice fel de probleme şi recunosc că mă aşteptam ca acest proiect de hotărâre să fie retras de pe ordinea de zi. Cum el nu a fost retras, am studiat atent lista celor 47 de cetăţeni de onoare ai oraşului Ploieşti, am găsit printre ei academicieni, scriitori, pianişti, sportivi, antrenori, nu am găsit însă nicăieri un finanţator sau un susţinător al sportului. La case mai mari, cum ar fi echipa Steaua, nu am auzit ca domnul Gigi Becali să fi căpătat cetăţenia de onoare a unui oraş. Aş îndrăzni, ca să votez în cunoştinţă de cauză faţă de candidatura domnului Sebastian Ghiţă la cetăţenia de onoare a oraşului Ploieşti, ca domnul primar să-mi răspundă la două întrebări: dacã domnul Sebastian Ghiţă este sub ancheta unor orgnae ale statului; dacã are contracte cu Primăria şi în ce valoare", argumenta, la acea vreme, consilierul Sicoie.
În susţinerea lui Ghiţă a luat cuvântul jurnalistul Gabi Dobre - el însuşi devenit ulterior, la mai puţin de o lună distanţă, cetăţean de onoare - printre altele crainic la Sala Sporturilor la meciurile Asesoftului, care a vorbit despre importanţa victoriei din FIBA Europe Cup pentru sportul ploieştean. În replică, un alt jurnalist prezent în sala de şedinţă a cerut să ia cuvântul. "Acest titlu se dă nu numai pentru modul cum a susţinut performanţa în Ploieşti, dar şi pentru un om. Un om cu luminile şi cu umbrele lui. Aş dori să menţionez, pentru că mi se pare foarte important acest lucru, că am lucrat cu domnul Sebastian Ghiţă, şi din punct de vedere al libertăţii presei relaţia cu domnia sa nu a fost una dintre cele mai strălucite. La un moment dat s-au produs deformări editoriale în trustul de presă pe care îl conduce, cu ştiinţa, nu ştiu dacă şi din voinţa domniei sale. Pentru modul şi zona democraţiei, aşa cum vrem să ne îndreptăm, acest stil de osanală absolută în care expresii de tipul «părintele nostru» si citatele pot continua nu cred că au ce să caute. Eu însumi am avut o pauză îndelungată în presă din motive de divergenţe editoriale, faţă de politica domnului Sebastian Ghiţă. Nu vreau să intru foarte mult în amănunte, dar trăim din nou, într-un an 2005, momente în care nu putem să scriem ceea ce gândim. Dacă este ceva care mă deranjează foarte tare, este că se întâmplă din nou acest lucru. Cred că aceste lucruri trebuie spuse şi cred că vă vor da şi dumneavoastră de gândit în ceea ce priveşte modul în care funcţioneazã presa şi cei care o fac să funcţioneze aşa cum funcţionează ea acum", reclama Paul Călin Botez, fost redactor la Jurnalul de Prahova, Alpha TV Ploieşti şi Cluj şi săptămânalul Altphel, pe lângă alte colaborări în mass-media şi mediul academic, devenit ulterior consilier personal al Robertei Anastase când aceasta era preşedintele Camerei Deputaţilor.
Primarul de atunci, Emil Calotă, iniţiator al proiectului, i-a luat apărarea lui Ghiţă, răspunzând la curiozităţile consilierilor privind eventualele dosare penale ale controversatului om de afaceri. "Suntem, cred eu, în primul rând oameni de onoare cei prezenti în această sală şi prezumţia de nevinovăţie după opinia mea trebuie să fie o valoare pe care trebuie să o apărăm cu toţii, indiferent că suntem aleşi locali sau profesionişti în presă. Prezumţia de nevinovăţie este cea care trebuie să guverneze starea de libertate. (...) Este o realitate de necontestat faptul că Ploieştiul a ajuns într-un vârf de performanţă sportivă şi că acest vârf se datorează ìn exclusivitate acestui om", spunea Calotă, potrivit procesului-verbal al şedinţei CL din 4 mai 2005.
"Îmi pare rău să constat că un lucru care ar fi trebuit să fie foarte frumos şi foarte onorabil pentru noi, pentru ploieşteni, a iscat asemenea patimi şi merg mai departe să spun chiar orgolii politice. Îmi pare rău pentru că la finala organizată la Ploieşti nu am văzut în sală foarte mulţi consilieri locali. (...) Poate că, dacă aţi fi fost prezenţi acolo, aţi fi reuşit să înţelegeţi fenomenul care a luat naştere şi care sperăm să continue în Ploieşti, pentru că este vorba de un fenomen social. Eu am copii, mulţi dintre dumneavoastră aveţi copii, este important să existe o astfel de susţinere pentru sport şi pentru mişcare. Nu în ultimul rând, nu cred că sumele unor contracte sunt importante. Ceea ce s-a investit în echipa de baschet CSU Asesoft este cu mult mai mult decât contractele pe care le-am avut noi cei din Primăria Ploieşti", a spus, cumva ca răspuns la a doua întrebare a lui Florin Sicoie, consilierul Augustin Mitu, devenit ulterior secretar de stat şi senator PSD.
Onorat prin vot secret
Un alt aspect controversat al acelui proiect de hotărâre a fost faptul că votul a fost unul secret, cu buletine de vot introduse în urnă, lucru contestat de mai mulţi aleşi locali. De fapt, mai corect spus, a fost vorba, în mod bizar, despre două rânduri de voturi, primul secret şi al doilea deschis, cu rezultate diferite ca număr. În primă fază, a fost cel secret, impus, în ciuda criticilor, pe motiv că este vorba despre votarea unor persoane, lucru care s-a practicat şi în alte situaţii când a fost vorba despre alegerea unor persoane, diferenţa acestui caz faţă de celelalte fiind, totuşi, că în alte situaţii era vorba despre a alege o persoană dintr-o listă mai lungă de candidaţi. Judecând după practica ultimului deceniu în administraţia locală, impunerea votului secret în cazul de faţă pare total lipsită de logică, fie că vorbim de logica elementară a omului de rând, fie că vorbim de logica uşor diferită uneori a procedurilor administrative. Rezultatul votului secret? 14 pro, 7 contra şi 4 abţineri.
A urmat votul deschis privind proiectul de hotărâre în ansamblul său, proiect care, între noi fie vorba, avea un singur articol, rezultatul de această dată fiind 20 pentru, 4 împotrivă şi o abţinere, în condiţiile în care la acea oră nu exista regula ca persoanele care nu au votat pro să fie notate distinct în procesul-verbal al şedinţei.
Decizie istorică: primul cetăţean de onoare "dezonorat"
Astăzi, Sebi Ghiţă a depăşit etapa de finanţator în lumea sportului, fiind văzut mai degrabă ca un om politic controversat, afacerist care a câştigat mulţi bani publici şi, mai nou, interlop implicat în numirea unor persoane în posturi cheie şi cărora le-ar fi cerut, potrivit anchetatorilor, să protejeze o reţea infracţională cercetată, printre altele, pentru corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani şi fraudarea unor lucrări din bani publici, inclusiv de la Uniunea Europeană. Printre numeroasele dosare penale în care este cercetat se numără şi unul în care e trimis în judecată pentru că i-ar fi oferit o vilă în cartierul Albert primarului Iulian Bădescu pentru ca acesta să aprobe finanţare de la bugetul local a echipei de baschet cu milioane de lei.
Primirea titlului de cetăţean de onoare al localităţii a venit şi pe fondul unor relaţii strânse cu oameni influenţi din mediul de afaceri şi mediul politic ploieştean, relaţii dovedite pe parcursul anilor care au trecut de atunci, când despre Ghiţă au existat informaţii care l-au legat de Calotă, Mircea Cosma, Iulian Bădescu sau Victor Ponta. În 2008, spre exemplu, Ghiţă era invitat să ia cuvântul la ceremonia oficială de învestire în funcţie a prefectului de Prahova de atunci, Radu Oprea. Un alt personaj controversat considerat printre apropiaţii acestuia este omul de afaceri Mihail Ştefănescu, patronul grupului de firma Urban şi fost asociat al actualului senator Radu Oprea, personaj despre care Telegrama a scris că a generat o "gaură" de peste un milion de euro la bugetul Ploieştiului.
Ştefănescu, zis "Treflă", apare într-o fotografie realizată în acele vremuri la Sala "Olimpia", alături de Ghiţă şi de omul de încredere al acestuia, Alexandru Iacobescu, sărbătorind unul dintre titlurile obţinute de Asesoft (vezi foto mai jos!).
Revenind la titlul de cetăţean de onoare al localităţii, Sebi Ghiţă ar putea stabili o premieră, existând mari şanse ca acesta să fie prima persoană din istoria Ploieştiului căruia să îi fie retras titlul. Surse din Primăria Ploieşti spun că se analizează această variantă, ţinând cont de numeroasele acuzaţii penale apărute în ultimii ani faţă de Ghiţă, transformat, de-a lungul anilor, din tânăr întreprinzător în inculpat bănuit că a creat o adevărată "caracatiţă" menită să protejeze intersele unui cerc restrâns de afacerişti şi politicieni. Evident, la această măsură contribuie şi faptul că Ghiţă, cercetat sub control judiciar, este dat dispărut de vreo două săptămâni, între timp în media apărând mai multe înregistrări video în care acesta încearcă să-i discrediteze pe anchetatori.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
