Parlamentarul Florin Anghel, ales în 2008 în Colegiul 2, Câmpina, tatăl actualului candidat al ARD, democrat-liberalul Alexandru Anghel, a susţinut marţi o conferinţă de presă în care a anunţat că pregătește mai multe plângeri pe numele lui Virgil Guran, contracandidatul fiului. Nemulţumirile lui Anghel pleacă de la o serie de afirmaţii făcute de Guran în presă, unde candidatul USL nu s-a limitat să-și atace doar contracandidatul, ci a vorbit și despre Anghel senior și firmele familiei.
„Banii nu sunt o problemă”
Deputatul PDL, care a anunţat că se retrage din politică și-i lasă locul fiului, a dezvăluit că a depus două plângeri penale pe numele lui Guran, pentru calomnie și insultă. „Casa de avocatură m-a sfătuit să acţionez așa. Chiar dacă insulta și calomnia nu mai sunt considerate infracţiuni, o anchetă a Poliţiei în această situaţie poate constitui o dovadă solidă în dosarul civil”, a explicat Anghel, avertizând că urmează plângerile civile: „Am scris-o deja pe prima și sunt pregătit să depun o plângere de calomnie, cu cerere de daune, pentru fiecare minciună pe care Virgil Guran o va spune despre mine de acum înainte. Nu se pune problema că nu vom avea bani să plătim taxe de timbru și pentru 20 de plângeri. Firmele mele sunt într-un context economic delicat și orice informaţie mincinoasă, de genul celor lansate de Virgil Guran, nu face decât să știrbească din prestigiul lor și să aducă pierderi”.
File din dosar
Anghel a explicat că atacurile vin, culmea, pentru a încheia seria de discuţii: „Sper să lămurim definitiv situaţia și să încetăm acest ping-pong”. Pentru asta, deputatul a dat publicităţii copii după documentele din dosarul de anchetă în care a fost implicat candidatul USL. „În 1998-1999, Virgil Guran a organizat un grup infracţional cu care a făcut fals, fals intelectual și evaziune fiscală, din produse alcoolice. Ca să scape de arest, a obţinut de la Spitalul Voila diagnosticul de tulburare schizoformă. Domnul Guran trebuie să se hotărască, este hoţ sau este nebun? În 2000 a fost trimis în judecată alături de alţi patru complici, în 2003 s-a dat achitare, procurorii au făcut apel, iar în 2006 au fost condamnaţi cu toţii la patru ani cu executare. A urmat recursul, care a avut 22 de termene până când s-au prescris faptele penale și a rămas doar cauza civilă. În 2007, statul mai avea de recuperat trei miliarde din prejudiciul calculat iniţial la cinci. Virgil Guran a cerut la CEDO daune, invocând abuzuri și, culmea, lungimea procesului, deși tocmai asta l-a scăpat. El a pierdut acel proces la CEDO, decizia spune că statul român a acţionat corespunzător și că n-au existat încălcări ale drepturilor omului”, a afirmat Florin Anghel.
Alex Călinoiu
