Biroul Electoral Central a anunțat, duminică, respingerea protocolului de constituire a alianței electorale Dreapta Unită (USR - PMP - Forța Dreptei), consemnând că în drept să reprezinte Partidul Mişcarea Populară este Cristian Diaconescu, președinte conform datelor din Registrul Partidelor Politice, în timp ce protocolul este semnat, din partea acestui partid, de Eugen Tomac și Ionuţ Simionca.
„Ca urmare a analizării protocolului de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea "Alianţa DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI", formulată de Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), reprezentat prin domnul Cătălin Drulă, de Partidul Mişcarea Populară (PMP), reprezentat prin domnii Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, respectiv de Partidul Forţa Dreptei, reprezentat prin domnul Ludovic Orban, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 6C / BEC2024 din 16.03.2014.
Ţinând cont de documentele depuse de către USR în susţinerea protocolului de alianţă, respectiv de PSD în sensul respingerii protocolului de alianţă, precum şi de opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor de membrii Biroului Electoral Central în şedinţa din data de 17.03.2024,
Biroul Electoral Central va respinge protocolul de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea "Alianţa DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI", pentru următoarele motive:
Se au în vedere punctele exprimate de cei care au promovat respingerea protocolului alianţei,
Potrivit art. 144 lit. a) din Statutul PMP, preşedintele partidului "reprezintă Partidul în relaţiile oficiale - semnând documente şi orice acte care angajează partidul - şi face declaraţii în numele partidului;",
În speţă este relevant dacă în temeiul textului antemenţionat operează o reprezentare legală, deoarece acest text se completează cu art. 25, art, 26 şi art, 28 din Legea partidelor politice nr. 14/ 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care deşi nu conţin o normă expresă în sensul opozabilităţii persoanei preşedintelui sau modificărilor de la data înscrierii în Registrul partidelor politice, din interpretarea corelată a textelor antemenţionate şi interpretarea teleologică a acestora reiese că opozabilitatea faţă de terţi a unei modificări a statutului partidului politic există din momentul înscrierii modificărilor statutului în Registrul partidelor politice;
Văzând menţiunile înscrise la poziţia nr. 62 din Registrul Partidelor Politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP) este domnul Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte Partidul Mişcarea Populară (PMP);
Luând în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP), protocolul de constituire a alianţei electorale "DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI" a fost semnat de domnii Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.
Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici domnul Eugen Tomac şi nici domnul Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice că preşedinte al partidului PMP,
Pe de altă parte, conform normei generale conţinută în art. 212 din Codul civil, care stipulează că " (1) Hotărârile şi deciziile luate de organele de conducere şi administrare în condiţiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. (2) Faţă de terţi hotărârile şi deciziile luate în condiţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data publicării lor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia le-au cunoscut pe altă cale.",
În speţă, Biroul Electoral Central constată că se încalcă dispoziţiile art. 144 lit. a) şi lit. c) din Statutul PMP care dă dreptul preşedintelui să reprezinte partidul în relaţiile oficiale şi conduce negocierile politice purtate în numele partidului, inclusiv negocieri pentru încheierea de alianţe electorale;
Faţă de dispoziţiile art. 7 din Legea 33/ 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central este competent să analizeze legalitatea protocolului constituit de alianţa electorală "DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI", având chiar obligaţia în acest sens, deoarece scopul principal al acestuia este de a veghea la legalitatea desfăşurării alegerilor.
În raport de atribuţiile care revin Biroului Electoral Central acesta poate verifica dacă un protocol îndeplineşte condiţiile de legalitate. Prin condiţii de legalitate se înţeleg atât condiţii strict formale, cât şi cele de reprezentativitate, calitatea de reprezentant al partidului fiind un aspect esenţial care influenţează legalitatea protocolului de alianţă.
În ceea ce priveşte jurisprudenţa invocată în speţă, respectiv Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1263/ 2019, Biroul Electoral Central apreciază că aceasta este o decizie de speţă care nu este opozabilă în cauza supusă atenţiei Biroului Electoral Central,
În consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/ 2007, republicată, cu modificările ulterioare,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE:
Respinge protocolul de constituire a alianţei electorale "DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI".
Prezenta decizie se aduce la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestaţie la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 de ore de la data afişării, de către semnatarii protocolului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2019”, arată decizia Biroului Electoral Central.
Dreapta Unită: „O încercare de a împiedica cele trei partide să participe în alegeri ca o alianţă puternică de dreapta”
În replică, Alianţa Dreaptă Unită a anunțat că va contesta la ÎCCJ respingerea protocolului de alianţă de către Biroul Electoral Central: „Alianţa Dreaptă Unită consideră abuzivă decizia de astăzi a Biroului Electoral Central luată la solicitarea PSD şi votată şi de PNL. Este doar o încercare de a împiedica cele trei partide - USR, PMP şi Forţa Dreptei - să participe în alegeri ca o alianţă puternică de dreapta. Alianţa Dreaptă Unită va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Biroului Electoral Central, luată la solicitarea PSD. (...) În ciuda pretextului folosit de BEC, Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti. Pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare.”.
"Le este frică de Dreapta Unită. PSD-PNL vor să ne scoată de pe buletinul de vot pentru că le este frică de votul românilor. Vom merge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită România. Vom continua să luptăm pentru o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. Lupta pentru o Românie Modernă este mai puternică ca niciodată", afirmă preşedintele USR, Cătălin Drulă
"PSD vrea doar concurenţi controlaţi, unii pe listă cu ei, iar alţii care cântă la aceleaşi tribune unde partidul stat este în tot şi în toate. Ne-au tăiat abuziv finanţarea, ne-au scos din secţiile de vot, ne-au ameninţat şi cerut să nu candidăm, iar acum, în semn de disperare, au hotărât să interzică "Dreapta Unită". Asemenea atacuri barbare întâlnim doar în regimul Puţin şi Lukaşenko. Partidul stat atacă într-un mod sălbatic opoziţia democratică din România. PSD doreşte să elimine opoziţia din alegeri prin îngrădirea dreptului sacru în democraţie de a alege şi a fi ales. Nu vom ceda, suntem hotărâţi să mergem mai departe, luptăm pentru românii care nu vor că România să rămână o ţară la cheremul baronilor roşii", a declarat Eugen Tomac, preşedintele PMP.
Comunicatul Alianței amintește că, în 2019, USR a avut de depăşit „o piedică similară” când ”BEC a încercat să oprească participarea USR-PLUS în alegeri pe motiv că Dan Barna nu era trecut preşedinte de partid în Registrul Partidelor Politice. ÎCCJ a dat atunci un verdict corect, anume că Registrul Partidelor Politice nu produce efecte juridice peste congresul statutar al unui partid”.
„Vom continua să luptăm pentru o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. Lupta pentru o Românie Modernă este mai puternică ca niciodată”, se mai arată în comunicatul Alianței.
Cu o zi în urmă, și Autoritatea Electroală Permanentă a refuzat includerea reprezentanților PMP și Forța Dreptei în Biroul Electoral Central, în cazul Partidului Mișcarea Populară invocând același motiv.
AEP a definitivat componența Biroului Electoral Central pentru europarlamentare și locale. PMP și Forța Dreptei nu au reprezentanți. Motivele cuprinse în procesul-verbal
Reacția lui Ciolacu
„Din Biroul Electoral Central fac parte şapte judecători de la Înalta Curte. S-a apucat Ciolacu să-i sune pe cei şapte? Nu ştiu cum îi cheamă, doamnă. (…) Se face prin vot. Nu am vorbit cu reprezentantul PSD să-mi spună. Fiecare îşi face treaba lui. Dacă el a sesizat un lucru, cei şapte judecători de la Înalta Curte au decis. Adică PSD-ul nu mai are voie să sesizeze o ilegalitate?”, a transmis președintele PSD, în replică la acuzațiile referitoarea la decizia BEC.
