De la "Unirea Românilor" la ultraşi, scandaluri şi xenofobie, AUR e surpriza alegerilor parlamentare

De la "Unirea Românilor" la ultraşi, scandaluri şi xenofobie, AUR e surpriza alegerilor parlamentare
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

După o campanie vocală, bine ţintită pe reţelele de socializare, cu mesaje distribuite masiv pe multe grupuri, de pe diverse conturi, mai mult sau mai puţin obscure, un partid până mai ieri necunoscut a ajuns să intre în Parlament. Alianţa pentru Unirea Românilor, cunoscută în primul rând graţie lui George Simion, fost candidat independent la europarlamentarele din 2019, a depăşit pragul electoral în ţară, obţinând un scor neaşteştat şi în diaspora. De la referendumul pentru familia tradiţională şi până la poziţiile naţionaliste, partidul acuzat de neo-fascism a reuşit să capaciteze pornirile extremiste ale unui segment de populaţie nemulţumit de actualul sistem.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost înființată, în septembrie 2019, de George Simion, cunoscut ca fondator al platformei Acțiunea 2012 care militează pentru unirea cu Republica Moldova. Co-președinte al partidului este Claudiu Târziu, aflat o vreme în conducerea Coaliției pentru Familie și vârf de lance la referendumul din octombrie 2018, arată G4Media. În partid și-a găsit locul și Dan Tănasă, unul dintre personajele cheie ale violențelor din Valea Uzului, din iunie 2019, mai notează sursa citată. Participant la manifestațiile unioniste din Republica Moldova și România, George Simion a intrat în atenția publică mai ales în 2015 , după ce a fost expulzat din Republica Moldova şi i s-a interzis reintrarea. În 2016, George Simion a organizat în București un marș pentru unirea Basarabiei cu România și, ieșind din traseul anunțat și forțând cordonul de jandarmi, a fost reţinut câteva ore. El a fost apărat public de Eugen Tomac și Sebastian Ghiță, care au mers chiar la secţia de poliţie pentru a protesta față de reținerea acestuia și a altor patru participanți la marș.

Potrivit DigiSport, Simion a contribuit la apariția grupărilor Honor et Patria și Uniți Sub Tricolor, care reunesc suporteri ai echipei naţionale a României. În noiembrie, ultraşii au remis un comunicat cu tente xenofobe după ce portughezul Mario Camora a fost naturalizat şi convocat la prima reprezentativă a României, reclamând că fotbalistul "este doar Calul troian, învelit în bune intenții, ce va aduce după sine alte și alte «importuri» de ocazie". După publicarea primelor rezultate de la alegeri, la sediul partidului AUR au apărut ultrași care au aprins torțe după ce George Simion și-a terminat discursul agresiv împotriva actualei clase politice.

Spirala tăcerii

Conform primelor analize, AUR a reuşit să obţină voturi în primul rând de la românii nemulţumiţi de actuala clasă politică şi cu viziuni naţionaliste, adesea şi extremiste, lucru care, dincolo de sondaje sau studii sociologice, era vizibil şi din felul în care membrii partidului s-au poziţionat. Nu e o surpriză că sunt români care votează partide ultranaţionaliste. De fapt, cam peste tot în Europa se întâmplă asta. Surpriza a fost legată de numărul mare de voturi de acum.

Ca procent, sunt cam aceleaşi voturi pe care le-au luat PRM de-a lungul timpului, PNG în 2008 sau PP-DD în 2012. În 2016 a fost o scădere, experimentul PRU al lui Sebastian Ghiţă dovedindu-se unul eşuat, mult sub pragul electoral, în timp ce unii dintre votanţii cu viziuni extreme s-au reorientat şi spre PSD sau, să vedeţi acum înjurături, USR. Practic, cam 8% dintre români, iubitori, ortodocşi şi primitori, votează partidele care le promit execuţia mafioţilor şi străinilor.

(Foto: DigiSport)

Image