Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat, joi, în camerele reunite de buget-finanțe ale Parlamentului, proiectul de buget pe anul 2021. "Noi vorbim despre o nouă paradigmă de creştere economică în sensul în care acest buget este un buget al relansării, un buget robust, echilibrat, un buget realist. Nu am urmărit doar obţinerea unui procent de creştere economică, ci şi calitatea acestei creşteri economice. Am încercat să acoperim toate nevoile de cofinanţare în privinţa fondurilor europene de la toţi ordonatorii astfel încât proiectele pe fonduri europene să funcţioneze fără probleme de cofinanţare. De asemenea, o altă provocare a fost să acoperim nevoile de finanţare, resursele în privinţa combaterii efectelor crizei sanitare şi în acelaşi timp pachetul de măsuri de stimulare pentru economie. Am încercat să găsim acel echilibru între finanţarea pachetului de stimulare şi acoperirea acestor nevoi de finanţare pentru combaterea crizei şi nevoile pentru medicamente, pentru toate echipamentele medicale de care e nevoie acum şi pentru operaţionalizarea vaccinării fără să punem în pericol premisele de relansare şi în acelaşi timp respectând ajustarea fiscal-bugetară, o ajustare fiscal-bugetară credibilă, astfel încât România să ajungă în 2024 la deficit bugetar de 3%", a spus Alexandru Nazare, citat de Agerpres.
Ministrul a arătat, în fața parlamentarilor, că bugetul este construit pe o creştere economică de 4,3%, un PIB de 1.116 miliarde de lei, inflaţie anuală de 2,4%, curs valutar de 4,9 lei pentru un euro şi un câştig salarial mediu brut de 5.380 de lei. Deficitul pentru acest an este estimat la 7,16% din PIB pe metodologie cash, iar pe metodologie ESA 8,23%, urmând ca în 2024 să se ajungă la 2,9%. Datoria publică pentru 2021 este de 52%, iar ţinta este de maximum 55% până în 2024.
Acesta a punctat, printre altele, necesitatea de a aduce economia la un nivel la care să facă față în cazul apariției unei crize, așa cum s-a întâmplat în 2009-2010 și acum, din cauza pandemiei. „Parcurgem o alte criză acum, diferenţa fundamentală este că în această criză avem instrumente europene de suport, avem mecanismul de rezilienţă într-un cuantum generos pentru România şi în acelaşi timp mecanism de rezilienţă la nivel european astfel încât să avem resursele să traversăm criza într-un timp mult mai rapid şi cu efecte mult mai mici. Depinde numai de noi măsura în care vom putea să punem lucrurile acestea în practică astfel încât proiectele să fie executate şi caracterul prudent fiscal-bugetar să fie menţinut. Direcţia, aşa cum este ea reflectată din strategia fiscal-bugetară, este bună, în sensul în care bugetul este evaluat ca unul credibil. Această reducere de deficit de peste 2,6 puncte procentuale este privită de Comisia Europeană şi de agenţiile de rating ca fiind credibilă şi posibilă şi în acelaşi timp şi traiectoria de ajustare până în 2024. Avem nevoie de această încredere pentru că ne aflăm în faţa unor examene, ne aflăm în faţa unor evaluări. Vorbim de procedura de deficit excesiv în aprilie şi vorbim de evaluările agenţiilor de rating în cursul anului", a mai spus Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.
În ceea ce privește sursele care ar putea alimenta revenirea economiei, acesta a s spus că, “de la o scădere în zona industriei de 8,7% ajungem la o creştere de 5,7%. Agricultura îşi revine, dar nu total, de la -21% la 14%. Zona de construcţii a reprezentat un pilon al economiei în 2020. Ea va rămâne şi în 2021 chiar dacă nu la o creştere atât de pronunţată ca anul trecut, vorbim de 5,9%. Ne bazăm pe servicii. Imediat ce activitatea economică îşi va reveni complet la normal, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o creştere de 3%. Consumul guvernamental se menţine în zona de 3%, consumul privat 3,7%. Câştigul salarial mediu brut în 2021 - 5.380 de lei”.
Sursa foto: gov.ro
