În timp ce PNL, PSD şi USR au obţinut milioane de voturi la alegerile locale din 27 septembrie la nivel naţional, la polul opus al clasamentului sunt partide minuscule care abia dacă au ajuns la 10-20 de voturi. Recordul negativ, în cazul consiliilor locale, e atins de o formaţiune care a fost votată doar de nouă persoane. Măcar dacă şi-ar fi convins prietenii sau neamurile şi tot ar fi fost mai mult! Măcar dacă ar fi fost o listă completă de candidaţi şi ar fi votat fiecare şi tot trebuia să iasă mai mult de 9! Printre codaşele acestor alegeri mai regăsim, printre alianţe formate exclusiv pentru localităţi mici, şi Alianţa Mişcarea Patrioţilor Români, Partidul Agricultorilor din România, Partidul Unităţii Sociale din România, Partidul Comuniştilor sau UNPR-ul relansat de Gabriel Oprea.
Rezultatele oficiale au fost comunicate de Biroul Electoral Central, care a anunţat că, în cazul candidaturilor la consiile locale, s-au înscris în competiţia electorală, la nivel naţional, nu mai puţin de 244 de formaţiuni sau alianţe. Pare uriaş, însă trebuie specificat că în foarte multe dintre cazuri a fost vorba despre alianţe la care au luat parte şi formaţiunile mari, formate exclusiv la nivelul fiecărei localităţi, denumite în funcţie de circumscripţia respectivă şi etichetate distinct de BEC. Cu alte cuvinte, ca să luăm un exemplu din Prahova, "Alianţa pentru Băicoi" are o poziţie de sine stătătoare, iar voturile au fost calculate distinct de cele pe care PSD sau PPU-SL le-au luat în circumscripţiile unde au candidat fără alianţe. La alegerile din 27 septembrie au votat, în toată ţara, 7.758.055 români. În cazul candidaturilor pentru consiliile locale, Partidul Naţional Liberal a obţinut, acolo unde a candidat singur, peste 2,42 milioane de voturi, la care se mai adaugă mii de voturi obţinute de alianţele formate la nivel local. Partidul Social Democrat a obţinut 2,09 milioane de voturi, însă şi aici se mai adaugă numere considerabile de pe urma alianţelor locale, pe care BEC-ul le-a centralizat separat. Urmează Alianţa USR-PLUS, cu peste 504.000 de voturi, în contextul în care cele două formaţiuni au mai strâns câteva zeci de mii de voturi şi din candidaturile separate, PMP, 420.000, Pro România, 381.000, UDMR, 362.000, ALDE, aproape 190.000, candidaţii independenţi, 138.000, şi Partidul Ecologist, cu aproape 107.000 de voturi strânse în toată ţara.
La polul opus al clasamentului, statistica oficială publicată de BEC arată că Partidul Social Democrat al Muncitorilor a obţinut 9 voturi. Nu putem decât să presupunem că formaţiunea a candidat într-o singură circumscripţie electorală şi n-a avut listă completă, pentru că de regulă o listă completă, în funcţie de mărimea localităţii, sare de 10 poziţii, ajungând până la 34 în cazul Consiliului Local Ploieşti de exemplu. Ori asta, ori nici măcar candidaţii nu s-au votat. Ce să le mai cerem să convingă alte persoane? Imediat deasupra pe lista BEC apare "Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români (MPR), cu 15 voturi, însă trebuie precizat că aici e o chestiune legată de modul de înregistrare a alianţei. Adică MPR mai apare şi la alte poziţii, în formula "Alianţa Mişcarea Patrioţilor Români", 27 de voturi, "Mişcarea Patrioţilor Români - MPR", 54 de voturi, sau "Mişcarea Patrioţilor Români (MPR)", 55 de voturi. Oricum, indiferent de formulă, rezultate foarte slabe. Tot în rândul partidelor minuscule mai regăsim exemple precum "Alianţa Electorală DL + ALDE", 44 de voturi, "Partidul Speranţei şi Voinţei - REMENYSEG ES AKARAT PARTJA", cu 51 de voturi şi scuzele de rigoare că n-am putut să reproducem şi accentele care erau puse pe unele dintre litere, "Uniunea Democrată Turcă din România", 59 de voturi, sau "Partidul Agricultorilor din România", 63 de voturi. Alte nume care se remarcă sunt Partidul Comuniştilor, 155 de voturi primite, Partidul Rezist, 272, sau Partidul Bucureşti 2020, 350 de voturi.
Tot printre codaşe regăsim şi Uniunea Naţională pentru Progresul României. UNPR, partid care cu un ciclu electoral în urmă se afla la guvernare, a obţinut 331 de voturi la alegerile locale din România, conform bilanţului oficial BEC, ceea ce înseamnă mai puţin de 0,01%.
În cazul candidaturilor pentru mandatele de primari, cele mai puţine voturi la nivel naţional apar în dreptul candidaţilor propuşi de Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români (MPR), 12, Partidul Gorjenilor, 13, Mişcarea Patrioţilor Români - MPR, 14, Partidul Social Democrat al muncitorilor, 15 - semn că într-adevăr contează persoane şi nu partidul -, Uniunea Creştin Democrată dln România, 18, şi Partidul Alianţa Creştină Adevărată Română, 21 de voturi.
