Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a participat marţi la o conferinţă de presă la Ploieşti, din postura de politician reintrat recent în PSD şi candidat la alegerile parlamentare, vorbind despre programul de guvernare propus de social-democraţi pentru sistemul de Sănătate, dar şi despre situaţia la zi a crizei sanitare. Medicul a reclamat că România face foarte puţine teste, sub capacitatea oficială declarată, şi că autorităţile s-au bazat prea puţin pe prevenirea cauzelor şi mai mult pe tratarea efectelor. El a făcut şi un apel pentru ieşirea oamenilor la vot pe 6 decembrie, argumentând, aşa cum a făcut-o şi pentru a susţine redeschiderea şcolilor şi pieţelor, că n-ar trebui să existe teama unei răspândiri masive a virusului atât timp cât oamenii vor fi responsabili şi vor respecta măsurile de siguranţă.
"România, în domeniul sănătăţii, are două mari probleme. Accesul la servicii de sănătate este extrem de greu, mai ales pentru persoanele din zone mai puţin favorizate, pentru persoane vârstince. Există doar în mediul rural nu mai puţin de 1,7 milioane de persoane vârstnice care trăiesc singure, probabil că un număr apropiat se găseşte şi zona urbană, iar pentru toţi aceşti oameni trebuie să găsim o soluţie care să poată fi pusă în vigoare într-un timp scurt. Asta a fost ideea pentru care am făcut acest pas, mai ales că în ultimele luni am asistat la o problemă de sănătate publică globală, care a afectat în mod evident şi România şi acest lucru putea fi gestionat mai bine. În ceea ce priveşte programul de guvernare, aş vrea să menţionez trei elemente de bază. E vorba de dezvoltarea asistenţei medicale primare, medicina de familie, care în momentul de faţă, cu toate că ar trebui să fie principalul vector al sistemului în ceea ce priveşte acordarea de servicii medicale, nu reuşeşte să facă acest lucru, mai ales în mediul rural. Şi atunci noi ne-am propus să facem o reţea de cel puţin 800 de centre medicale comunitare, care să includă nu numai medici de familie din zona în care se găseşte centrul respectiv, ci şi asistenţi medicali, asistenţi sociali, moaşă şi, eventual, un medic stomatolog, astfel încât serviciile pe care le poate presta un astfel de centru să poată să fie într-un singur loc, uşor accesibil oamenilor. Mai mult, judeţul Prahova, un judeţ cu o infrastructură urbană dezvoltată, multe spitale orăşeneşti, ar trebui să poată să ofere accesul la servicii de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, acces uşor la investigaţii, spitalizare de zi, în condiţii foarte bune şi lucrul acesta s-ar putea face prin dezvoltarea unor centre ambulatorii, care ar trebui să fie cuplate cu ceea ce numim noi un centru de programare a pacienţilor, care să permită o programare fără aşteptare prelungită, fără elemente mai puţin plăcute pentru pacienţi. Sunt convins că un astfel de proiect ar putea fi sprijinit chiar şi transpartinic. Dacă aceste lucruri se fac, putem să ne concentrăm atunci şi pe dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, care este foarte îmbătrânită. Ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ sau mai curând cred că la Cluj se datorează unor clădiri care sunt din anii '70 - marea lor majoritate, sunt şi clădiri mai vechi", a declarat Alexandru Rafila în deschiderea conferinţei de presă susţinute marţi în sediul PSD Ploieşti. Referitor tot la programul de guvernare, el a anunţat că una dintre priorităţi vizează dezvoltarea îgrijirilor medicale la domiciliu.
"E un blocaj la nivelul direcţiilor de sănătate publică"
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a vorbit apoi despre criza sanitară şi măsurile mai bune sau mai puţin bune luate de guvernanţi, reclamând că direcţiile de sănătate publică "nu sunt încurajate să facă anchete epidemiologice". România face mult mai puţine teste COVID decât capacitatea zilnică anunţată oficial, ceea ce duce, în ochii medicului, la un slab efort de izolare a contacţilor şi de limitare a răspândirii virsului.
"Am ajuns să testăm la fel când avem 10.000 de pacienţi infectaţi zilnic ca atunci când avem 5.000 de pacienţi. Mai mult, astăzi am aflat cu surprindere că chiar a început să scadă numărul de teste destul de mult, a scăzut într-o singură zi cu aproape 20%. Este anormal, există un blocaj undeva. Cred că este în zona direcţiilor de sănătate publică, care nu sunt încurajate să investigheze toate focarele epidemiologice, să identifice contacţii, să vadă dacă există cea mai mică simptomatologie care ar trebui să ducă la efectuarea unui test, pentru că toate ţările care au reuşit să controleze cu adevărat pandemia au făcut acest lucru, cu cât au crescut infectările a crescut şi testarea, iar acest lucru a permis izolarea celor infectaţi şi oprirea transmiterii. Oprirea transmiterii, doar prin măsuri nemedicale, - carantină în doverse oraşe, închiderea şcolilor, închiderea pieţelor - nu este o soluţie pentru că ea afectează de multe ori fundamentele societăţii. Noi am propus câteva măsuri simple, de exemplu testarea periodică a personalului medical, în scopul protejării personalului şi, implicit, a pacienţilor, concentrarea testării, chiar proactiv, acolo unde există număr mare de cazuri şi de contacţi, iar introducerea testelor rapide se poate face fără niciun fel de problemă nu numai la unităţile de primiri urgenţe, ci ar putea să se adreseze comunităţilor cu număr mare de cazuri, care poate să însemne o comună, o întreprindere, o şcoală, cu o condiţie, să existe teste de bună calitate", a mai spus Alexandru Rafila.
"Deschiderea urgentă a pieţelor este necesară"
Întrebat ce notă ar da Guvernului pentru modul în care a gestionat criza sanitară, candidatul PSD a răspuns cu un calificativ, satisfăcător, "văzut ca o medie între bine şi nesatisfăcător", cu explicaţia că "au fost unele măsuri bune, dar şi unele neinspirate". "Am închis şcolile când nu era cazul", a fost unul dintre exemple.
"Este foarte clară poziţia OMS privind menţinerea deschisă a şcolilor, măcar a celor primare. Şcolile am înţeles că au fost amenajate, trebuie să primească copiii. Aceşti copii, dacă au condiţii, nu pot ajunge să aibă nişte serioase tare în procesul educaţional şi în cel al dezvoltării lor ca viitori adulţi, din punct de vedere psiho-social. Copiii trebuie să interacţioneze unii cu alţii, trebuie să interacţioneze cu cadrele didactice, nu putem ţine un copil în faţa unui ecran luni de zile pentru că ne e frică de ce s-ar putea întâmpla, pentru că nu ne pregătim sau pentru că negăm recomandările unor organizaţii internaţionale. Copiii pot să urmeze cursurile şcolilor. Toate şcolile din Uniunea Europeană au fost deschise, chiar în ţări care au avut mai multe cazuri decât România raportat la populaţie. Un alt element este legat de funcţionarea pieţelor. Cred că deschiderea urgentă a tuturor pieţelor este necesară. Nu vor fi zone de transmitere accelerată, în condiţiile în care tu de fapt dispersezi consumatorii. Singurul lucru - trebuie să le organizezi, ai Poliţie Locală, producătorii trebuie să poarte mască, dimineaţa se poate face o verificare, numărul de persoane care intră trebuie controlat. Mi se pare o măsură care n-are niciun impact asupra transmisibilităţii, dar cu siguranţă are un impact asupra nivelului de viaţă al persoanelor care sunt forţate să meargă să cumpere în alte locuri, probabil mai costisitiare, cât şi asupra producătorilor. Toate aceste lucruri trebuie discutate cinstit. Mi se pare ciudat să afirmi că aceste deczii au fost luate cu o consultare a specialiştilor, când de fapt acest lucru nu a fost făcut", a mai declarat Alexandru Rafila.
Medicul Rafila, care deschide lista de candidaţi propusă de PSD Bucureşti pentru Camera Deputaţilor, a făcut un apel către alegători, solicitându-le să vină la vot pe 6 decembrie în număr mare şi argumentând că, atât timp cât sunt respectate normele de distanţare şi igienă personală, nu ar trebui să existe o temere privind o eventuală transmitere accelerată a coronavirusului. El a dat un răspuns similar şi când i s-a cerut părerea, în calitate de medic specializat, faţă de pelerinajele religioase: "În general afluxul mare de persoane creşte riscul de transmitere. Şi atunci, întotdeauna, cum spuneam şi pentru şcoli şi pieţe, depinde foarte mult cum e organizat. La un astfel de pelerinaj trebuie informaţi oamenii legat de riscurile la care se expun când merg într-un loc aglomerat. Doi - cine organizează? Autorităţile care organizează pelerinajul şi asigură logistica trebuie să asigure măsurile încât să minimalizeze riscul de transmitere a acestei infecţii. Să ştiţi că nu există nicio metodă sută la sută infailibilă. Sigur, dacă ai sta în casă şi nu ieşi nicăieri e o metodă sigură, dar nu se poate, încerc şi eu să mă protejez cât mai bine, să reduc riscul".
