Prezent miercuri în Ploieşti, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a vorbit despre Panul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pregătit de autorităţile centrale, reclamând că guvernanţii români, pe lângă întârzieri, nu au înţeles mecanismele şi principiile europene din spatele acestui program şi au ales să includă, în primele variante propuse, proiecte care nu sunt eligibile.
Fostul ministru de Externe a vorbit despre tipurile de proiecte finanţabile, notând că este o diferenţă uriaşă între domeniile pentru care Uniunea Europeană alocă fonduri şi propunerile de proiecte incluse de autorităţile de la Bucureşti în formele de până acum al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. "Lipseşte profesionalismul, atât în modul în care a fost realizat acest plan, cât şi în modul în care a fost trimis spre evaluare. Am ajuns la al treilea plan. Dacă nu ţi-ai învăţat până acum lecţia, înseamnă fie că te încăpăţânezi, fie că nu reuşeşti să înţelegi contextul în care te afli", a comentat preşedintele Partidului Mişcarea Populară, într-o conferinţă de presă organizată miercuri la sediul PMP Prahova.
Politicianul a explicat că, în principiu, PNRR ar trebui să cuprindă proiecte majore de reformă, de la reforma administraţiei publice la cea a sistemului bugetar sau de pensii. El a mai explicat şi că Uniunea Europeană evită să finanţeze proiectele pentru gaze, unul din obstacolele de la forumla anterioară a PNRR, în timp ce proiectele de infrastructură nu pot primi bani decât în măsura în care cuprind o componentă "verde". "Pot fi acceptate sechemele de finanţare de exemplu pentru împăduriri sau stocarea energiei. Astăzi, la Bruxelles, infrastructura mare, ce ne interesează în mod deosebit, poate primi aviz de finanţare numai dacă este legată de economia verde, altfel nu. Să nu confundăm nevoile şi aşteptările noastre cu logica de avizare a Comisiei Europene, implicit a celorlalte state membre! Pentru că România aproape se singularizează în ceea ce priveşte cererea de bani pentru infrastructură. Pe scurt, nimeni nu mai are nevoie în Europa de bani de şosele, pentru că aceste proiecte au fost deja complinite. Sunt inacceptabile astăzi finanţările în ceea ce priveşte drumurile forestiere, construcţia penitenciarelor, proiecte de gaze naturale, solicitarea României privind livrarea de elicoptere pentru ISU. Au făcut parte din propunerea României şi au fost declarate inacceptabile. Au mai fost şi altele", a declarat Cristian Diaconescu.
Întrebat cum pot fi adaptate proiectele pentru infrastructură rutieră, în mod evident necesare, pentru a întruni criteriile de eligibilitate impuse de Comisia Europeană, Diaconescu a pus accentul pe abilitatea de negociere a autorităţilor româneşti: "Pe de o parte e nevoie de un anume tip de armonizare între propunerile interne şi criteriile Comisiei Europene. Pe de altă parte este nevoie de negociere. De exemplu, în măsura în care proiectele de infrastructură finanţabile prin PNRR intră în axele europene de transporturi internaţionale; în al doilea rând în condiţiile în care leagă puncte strategice, străpungerea Carpaţilor de exemplu reprezintă un element strategic ce nu poate fi neglijat de partenerii noştri; în măsura în care se înscriu în strategii europene, strategia Dunării de exemplu, ca şi strategia nordului îndepărtat al Mării Baltice, intră sub umbrela Uniunii Europene, iar automat tot ceea ce se leagă din perspectiva infrastructurii şi nu numai are un anume tip de prioritate la finanţare. Portul Constanţa are şi un rol economic semnificativ, are şi un rol strategic bine determinat", a exemplificat preşedintele PMP.
"De la bun început vreau să fac o precizare: aceşti bani ai Uniunii Europene, puşi la dispoziţie formal, începând cu luna iulie 2021, deocamdată nu se află pe cardul României. Niciun euro. Mai sunt mulţi paşi, se pare destul de complicaţi pentru autorităţile de la Bucureşti. Indiferent din ce perspectivă privim acest subiect, este un moment aproape istoric în ceea ce priveşte dezvoltarea României. Întreaga logică politică din spatele fondului numit «Uniunea Europeană - noua generaţie» ţine de faptul că statele, după pandemie, în mod categoric trebuie să se modernizeze. Trebuie spus cât se poate de clar, din aceşti bani nu se finanţează proiecte, din aceşti bani se finanţează reforme, chestiuni care ţin de modernizare! Nu trebuie să se confunde Fondul de Dezvoltare şi Rezilienţă cu cadrul financiar multianual 2021-2027, aspectele de coeziune sunt altceva decât ceea ce se doreşte prin această finanţare europeană. Deci nu se cuprind proiecte, ci proiecte de reformă, motiv pentru care şi evaluarea care se va face bianual în legătură cu aceste evoluţii va avea în vedere complinirea reformelor asumate şi nu neapărat finalizarea proiectelor. Reprezentanţii României s-au dus cu un proiect în valoare totală de 42 de miliarde. Suma alocată României este de 29,2 miliarde. Sunt 42 de miliarde pentru că, pur şi simplu, au adăugat proiecte - finanţabile în opinia comunităţilor locale sau la nivel naţional - fără să ţină cont de niciun fel de strategie, mergând pe o logică după părerea mea înapoiată în ceea ce priveşte negocierea de astăzi din Europa, şi anume «să adăugăm cât mai multe, ei să taie ce doresc şi până la urmă să ajungem la 29,2 miliarde». Nu aşa se negociază, ca principiu. Din cele 29,2 miliarde, 37% înseamnă investiţii verzi şi 20% tranziţia la lumea digitală. Deci 57% din proiectele de modernizare pe care le incluzi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ce urmează a fi aprobat de Comisia Europeană după luna iunie trebuie fixaţi pe aceste două direcţii", a declarat Cristian Diaconescu în cadrul conferinţei de presă susţinute miercuri în Ploieşti.
Preşedintele PMP Prahova, Cătălina Bozianu, a anunţat că formaţiunea, care are reprezentanţi în Consiliul Judeţean şi multe administraţii publice din judeţ, militează pentru mai multe proiecte de modernizare propuse de CJ pentru viitorul Plan de Redresare şi Rezilienţă, de la centurile ocolitoare pentru Comarnic, Buşteni, Azuga, Vălenii de Munte, Mizil, Păuleşti şi varianta Băneşti-Valea Doftanei şi până la extinderea reţelelor de utilităţi publice, fără a uita de realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov.
