Doar în prima lună după intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu au părăsit închisorile 1.200 de deţinuţi, susţin reprezentanţii sindicatelor din sistem.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că datele furnizate de sindicatele din pernitenciare „sunt eronate“. Nu e vorba de 1.200 de deţinuţi eliberaţi, susţine Toader, ci de aproximativ 700. Ministrul Justiţiei a refuzat să îşi asume responsabilitatea pentru actul normativ în baza căruia atât de mulţi deţinuţi au fost eliberaţi înainte de vreme. Întrebaţi pe cei care au avut iniţiativa şi care au făcut modificări în acest sens, a sunat, în linii mari, răspunsul lui Tudorel Toader la întrebarea pusă de jurnalişti.
Precizările legate de numărul deținuților eliberați de la intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu vin de la Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, drept replică la o afirmație făcută de ministrul Justiției. Tudorel Toader a anunțat în Parlament că de această lege au beneficiat până acum aproximativ 600 de deținuți.
Sindicaliștii trag un semnal de alarmă și spun că datele oficiale arată că aproximativ 80% dintre deținuții eliberați recidivează într-o perioadă de un an de când sunt eliberați, fapt ce ar însemna un plus de aproximativ 5.000 de infracțiuni în următorul an.
„După ce şeful penitenciarelor recunoştea că sunt extrem de multe erori la punerea în libertate pe baza legii recursului compensatoriu, ministrul Justiţiei dezinformează Parlamentul, afirmând că, în prima lună de aplicare, au fost puşi în libertate în plus un număr de 650 de deţinuţi, avansând cifra de 25.093 de deţinuţi rămăşi în penitenciare. (...) Conform statisticii oficiale a ANP, de la punerea în aplicare a legii recursului compensatoriu au fost eliberaţi în plus peste 1.200 de deţinuţi (aproape dublu faţă de cât a anunţat ministrul)“, spun reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, citați de News.ro.
Potrivit acestora, în primul an de aplicare a acestei legi numărul deţinuţilor care vor fi eliberaţi va depăşi 8.000, ceea ce ar însemna că vom avea un plus de cel puţin 5.000 de infracţiuni faţă de dinamica normală a criminalităţii.
„La fel de probabil, vom avea beneficii zero în ceea ce priveşte modernizarea sistemului penitenciar, având în vedere că investiţiile de anvergură în modernizarea penitenciarelor încă sunt la stadiul de anunţ. În legătură cu motivele pentru care ministrul Justiţiei dezinformează nu putem decât să speculăm că încearcă să ascundă erorile şi efectele negative ale unei măsuri de graţiere mascată care va acţiona ca un stimulent pentru criminalitate în următoarea perioadă. Îl somam, deci, public să renunţe la aceste dezinformări ale opiniei publice, care are dreptul să ştie excact câţi hoţi, violatori, tâlhari şi criminali au beneficiat de acest act de clemenţă", adaugă reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor într-un comunicat de presă transmis joi.
Conform site-ului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la acest moment în penitenciarele din România sunt încarcerate 24.336 de persoane.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni, în Parlament, că în penitenciare sunt 25.093 de deţinuţi, cu 5.972 de deţinuţi peste capacitatea de cazare la standardul de 4 metri pe deţinut, el afirmând că în urma aplicării legii recursului compensatoriu au fost eliberaţi 650 de deţinuţi.
Legea privind recursul compensatoriu a intrat în vigoare în 19 octombrie şi prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate.
În prima zi de la intrarea în vigoare a acestei legi au fost puşi în libertate 529 de deţinuţi, iar ANP spunea că în perioada următoare ar putea fi eliberaţi condiţionat, în baza acestei legi, alţi 3.349 de deţinuţi, cei mai mulţi fiind de la Rahova - 250 şi de la Penitenciarul Poarta Albă - 200. Potrivit reprezentanţilor unora dintre penitenciare, mulţi dintre deţinuţii puşi în libertate ca urmare a acestei legi aveau condamnări pentru furturi şi tâlhării, dar şi pentru omor. Ministrul Tudorel Toader a spus atunci că această cifră este mare şi i-a depăşit aşteptările, pentru că nu credea că "impactul va fi atât de mare".
