De 1 mai, în perioada comunistă, sărbătoarea începea la 09.00 dimineața cu discursuri pompoase în limbaj de lemn. Nicolae Ceauşescu dădea startul, urmat fiind de alţi lideri comunişti la nivel de judeţ. Muncitorii erau nevoiţi să-şi arate apoi dragostea şi stima faţă de conducătorii iubiţi, participând cu sutele de mii la marşurile la care prezenţa era obligatorie. Abia după prânz se dădea liber la petreceri câmpeneşti. Nimeni nu făcea însă un pas fără ca Securitatea să ştie. Ofiţerii erau infiltraţi erau peste tot. Până şi lângă grătarele făcute de români la iarbă verde, menite să arate prosperitatea. Digi24 a studiat în premieră documentele cu planurile Securităţii de 1 Mai.
1 Mai muncitoresc. Una dintre cele mai importante sărbători ale epocii comuniste şi o zi în care Securitatea statului era în alertă. De 1 Mai, principala misiune a ofiţerilor de informaţii comunişti era să evite orice manifestaţie antisistem. În timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, pregătirele pentru sărbătoarea muncii începeau cu cel puţin o lună înainte. Angajaţii Securităţii concepeau planuri detaliate despre cum să se infiltreze printre oamenii ieşiti la concerte, la petreceri câmpeneşti sau în parcuri. Documentele care consemnează aceste planuri sunt şi astăzi păstrate în arhivele fostei Securităţi.
De 1 Mai, erau scoşi pe stradă de două ori mai mulţi securişti decât în mod normal. Nicolae Ceauşescu şi liderii de partid participau la mitinguri publice doar în prima parte a zilei. Ofiţerii de Securitate notau fiecare pas pe care urmau să-l facă, informează Digi 24.
PE ACEEAŞI TEMĂ:
Cum a apărut Ziua Muncii și cum au falsificat-o comuniștii
Pasajele din documentele Securităţii arată clar ce categorii de oameni erau vizaţi de măsurile stricte de supraveghere: „persoanele care, sub influenţa propagandei unor posturi radio străine, răspândesc diferite zvonuri şi caută să influenţeze starea de spirit a populaţiei".
