Băncile străine au retras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei financiare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe întreg parcursul anului 2015 finanţările retrase au cumulat 2 mld. euro.
„Din anul 2012 vedem o evoluţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între decembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus dependenţa de băncile-mamă pe de o parte, dar a redus totodată riscul de contagiune externă. S-a înregistrat o înlocuire graduală a resurselor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.
Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expunerile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este finalizat.
Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din contră, s-a accentuat la începutul acestui an.
În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai firav, subsidiarele locale sunt nevoite să apeleze tot mai mult la resursele locale, lucru care de altfel s-a şi întâmplat în ultimii ani. Din decembrie 2008 până la finalul lunii martie a acestui an depozitele atrase de la clientela locală s-au majorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. euro. Practic, banii retraşi de acţionarii străini au fost în totalitate înlocuiţi cu resursele interne.
Sursa: Gândul
