Un studiu condus de profesorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a scos la iveală concluzii alarmante: 180 de şcoli, grădiniţe şi primării din România sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie. Anunțul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută de Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, cu prilejul realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional. ”Țara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc”, a declarat Cucoş Dinu, potrivit Libertatea.
Valori crescute de radon s-au înregistrat în mai multe zone, iar cauza ar putea fi în strânsă legătură cu harta geologică a României. ”Am avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, a spus Alexandra Cucoş Dinu.
În octombrie 2016, UBB Cluj-Napoca a lansat ,în premieră naţională, un proiect cu finanţare europeană de dezvoltare a unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon. Proiectul prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe - Cluj-Napoca, Timişoara, Sibu, Iaşi şi Bucureşti, pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concetraţia de radon existentă, scrie Ziua de Cluj.
Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 - august 2020.
Pentru reducerea expunerii la radon în şcoli, grădiniţe şi primării, o soluţie la îndemână este aerisirea şi ventilarea încăperilor.
Radonul este un gaz radioactiv fără culoare, gust sau miros, nociv pentru sănătate. Este generat de uraniu, un element radioactiv prezent în sol, materiale de construcţii şi ape subterane. Radonul poate pătrunde din sol în aerul din interiorul caselor prin fisurile pereţilor, prin podea sau pe lângă ţevi (apă, canalizare, gaz). Acesta generează la rândul său alte particule radioactive (produşi de dezintegrare) care contaminează aerul pe care îl respirăm. La concentraţii ridicate, radonul poate provoca tulburǎri respiratorii, fiind considerat a doua cauzǎ a cancerului pulmonar, dupǎ fumat (IARC, ICRP, WHO, UNSCEAR). Astfel, din cele 33.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar din România, aproximativ 3.000 sunt cauzate de radon, se arată în informațiile publicate de irart.ro, un site dedicat IRART (Implementarea tehnicilor de remediere a radonului in locuințe din zona minei uranifere Băița), proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Foto: Mediafax
