Executivul atacă în instanţă decretul prin care şeful statului a prelungit mandatul şefului Statului Major al Armatei. Acţiunea în contencios administrativ are ca prim efect suspendarea aplicării acestui document, caz în care conducerea armatei ar fi preluată de un adjunct al actualului șef de Stat Major. În orice caz, este încă un episod în războiul în care sunt implicate palatele Victoria şi Cotroceni.
În ultima ședință CSAT din anul trecut, Ministerul Apărării a venit cu o nouă propunere pentru postul de șef al Statului Major General al Armatei, în condițiile în care mandatul lui Nicolae Ciucă expira la 31 decembrie. Ministrul Gabriel Leș i-a propus președintelui Klaus Iohannis să-l numească în acest post pe generalul Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană. Șeful statului nu a fost însă de acord cu această propunere - invocând motive de legalitate - și a anunțat că a semnat un decret prezidențial prin care îi prelungește cu un an mandatul actualului șef al Statului Major, Nicolae Ciucă.
Imediat după decizia președintelui Iohannis, premierul Viorica Dăncilă declara în ședința de guvern că există premisele unui conflict de natură constituțională, sugerând că s-ar putea adresa CCR. Însă până la urmă, Guvernul a decis să atace decizia în contencios administrativ, ceea ce s-ar putea dovedi mai eficient în lupta politică dintre cele două palate, Victoria și Cotroceni. Pe perioada judecării acestui act în contencios administrativ, ar trebui suspendat decretul, așa se întâmplă de obicei în spețe judecate în contencios administrativ.
Plângerea ar urma să fie depusă marți sau miercuri. Cei din Executiv ar putea cere anulare sau suspendare a decretului - au posibilitatea să aleagă între aceste două opțiuni.
În momentul în care Klaus Iohannis a fost întrebat despre posibilitatea ca decretul să fie atacat de Guvern la CCR, președintele spunea că executivul nu ar avea bază legală să facă aceasta. Iată, deci, că până la urmă Palatul Victoria a ales o altă cale pentru a contesta decizia președintelui.
Însăși publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial de prelungire a mandatului lui Nicolae Ciucă - în penultima zi din an în care se putea face aceasta - a fost marcată de suspans, pentru că existau temeri că va fi tergiversată sau chiar împiedicată intrarea sa în vigoare.
Temeiuri legale/nelegale
Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu cel mai înalt rang de conducere din armată. Legea spune că acesta este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul primului-ministru şi are un mandat de patru ani. Această procedură nu a fost respectată și pe acest fapt se bazează Guvernul acum, când se adresează instanței în contencios administrativ.
De partea cealaltă, președintele a reproșat că de fapt, propunerea care a venit de la Ministerul Apărării nu a respectat legea, referindu-se probabil la prevederea potrivit căreia sunt numiți în fruntea Statului Major șefi din cadrul Armatei, mai precis unul dintre șefii forțelor armate, adică forțele terestre, navale și aeriene, sau locțiitorul șefului Statului Major din momentul respectiv. Așadar, Dumitru Scarlat nu se încadra la niciuna dintre aceste categorii.
Potrivit surselor, ministrul Gabriel Leș încerca să facă un artificiu: să-l numească repede pe Dumitru Scarlat în fruntea forțelor armate terestre, după care să poată fi numit în fruntea Statului Major.
Dacă cei din Guvern vor obține câștig de cauză în contencios administrativ, ceea ce înseamnă anularea decretului, va exista o altă discuție în privința postului de șef de Stat Major, caz în care Guvernul ar putea veni cu aceeași propunere sau cu alta, tocmai pentru a obține semnătura lui Klaus Iohannis. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la un consens.
Sursa: Digi24
