Legătura dintre România şi “Grădina Maicii Domnului”, în opinia unui cercetător renumit

BRGV
Sursa foto: BRGV Buzău
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Preotul şi cercetătorul Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău (BRGV), consideră că expresia “Grădina Maicii Domnului” are legătură cu tezaurul vegetal pe care ţara noastră îl posedă.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, cinstită de românii ortodocşi în 15 august, prilejuieşte şi o aplecare spre sensul expresiei “Grădina Maicii Domnului”.

România a fost numită “Grădina Maicii Domnului” de către Papa Francisc şi Papa Ioan Paul al II-lea, cu prilejul vizitelor lor pe pământ românesc, în 2019 şi, respectiv, 1999.

“Maica Domnului a binecuvântat poporul român cu peste 3.700 de specii de plante. Nu este întâmplătoare această titulatură pentru că România are cel mai bogat tezaur vegetal din Europa. Dacă vorbim de plante monumente ale naturii, amintim floarea de colţ, papucul doamnei, lalelele sălbatice, bujorul sălbatic, multe alte plante rare pe care nu le protejăm aşa cum trebuie. Ar putea fi adevărate branduri pentru România, am putea să câştigam mult prin ocrotirea lor, pot deveni puncte de atracţie pentru turism şi pentru copiii noştri, care ar putea avea legături mai puternice cu natura”, a declarat directorul BRGV Costel Vînătoru, pentru AGERPRES.

Din păcate, România a pierdut în ultima perioadă 74 de specii de plante, alte 39 de specii sunt periclitate, 171 sunt considerate vulnerabile, însă există şi 1.253 de specii rare.
În portofoliul Băncii de Resurse Vegetale se regăsesc specii protejate cum ar fi floarea de colţ, plante rare dar şi plante medicinale pentru care cercetătorii depun eforturi în scopul de a le descoperi caracteristicile biochimice. Adormirea Maicii Domnului este şi ziua când se adună ultimele plante pentru leacuri.
“În această perioadă sunt multe plante aromatice medicinale, de leac care se culeg. Fiecare plantă are un rol pe care trebuie să îl înţelegem. Din păcate cunoaştem foarte puţin din rolul acestor plante. Omenirea a ajuns să cunoască sub 5%, spun cercetătorii internaţionali, din tainele plantelor. La BRGV facem cercetări amănunţite din punct de vedere biochimic asupra unor soiuri de măcriş. În această plantă s-a depistat o substanţă valoroasă pentru sănătate, pentru boala secolului, cancer, substanţă numită emodină. Ne gândim la plante care ajută bolnavii de diabet, de la castravetele amar pe care l-am ameliorat, la cicoare, păpădie, chimenul ajută foarte mult. Roiniţa, o plantă din flora spontană, cu aromă puternică de lămâie, o plantă antidepresivă.” a subliniat Costel Vînătoru.

BRGV este o instituţie publică de cercetare şi are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.

 

Image