Explozia rachetei nucleare din nordul Rusiei, de pe 8 august 2019, a stârnit un val de îngrijorare în rândul populaţiei europene. Potrivit MEDIAFAX, zvonuri despre posibila prezenţă a unui nor radioactiv au luat cu asalt reţelele de socializare, astfel intensificând panica resimţită de oameni. La data de 17 august 2019, autorităţile române au anunţat că „nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu”, dar este important, totuşi, să cunoaştem măsurile de protecţie necesare în cazul unui dezastru nuclear.
În primul rând, este recomandat să ne adăpostim în casă pentru a reduce riscul de expunere la radiaţii. „Rămânând înăuntru cu uşile şi geamurile închise, puteţi reduce expunerea la radiaţii cu până la 40%”, scrie Nuclearelectrica.
O incintă dintr-o clădire reprezintă un bun adăpost. Dacă vi se va comunica să rămâneţi acasă, la serviciu sau la scoală, faceţi următoarele:
- Intraţi într-o încăpere.
- Închideţi toate uşile, ferestrele şi gurile de aerisire.
- Opriţi sistemele de ventilaţie.
Oamenii se pot proteja împotriva radiaţiilor şi prin alte măsuri practice, precum limitarea la maxim a timpului petrecut în apropierea sursei nucleare, transmite Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
În cazul unui dezastru nuclear, nu ar trebui să folosim telefoanele decât dacă este absolut necesar, pentru că liniile telefonice trebuie să rămână libere pentru operatorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Dacă vă aflaţi în maşină, trebui să închideţi geamurile şi sistemul de ventilaţie cât mai repede cu putinţă.
Dacă aţi fost în aer liber în timpul dezastrului nuclear, este recomandat să vă scoateţi hainele şi să le depozitaţi în saci de plastic. În plus, trebuie să vă curăţaţi părul şi corpul prin spălare. Astfel, veţi îndepărta particulele de praf radioactiv de pe corp. Atunci când vă îmbrăcaţi cu alte haine, ar trebui să le luaţi dintr-un dulap închis.
Dacă în aer există iod radioactiv, el este introdus în plămâni prin inhalare şi de acolo, o parte va pătrunde în sistemul circulator, de unde va fi absorbit de glanda tiroidă. O măsură eficace de a preveni absorbirea iodului radioactiv de către tiroidă este administrarea pastilelor de KI (iodură de potasiu).
Administrarea de pastile de iod trebuie făcută rapid în cazul unei urgenţe. Unui adult i se recomandă o doză iniţială unică de 130 miligrame, echivalentă a 100 mg de iod (doar două tablete). Acestea pot fi mestecate sau înghiţite.
Administrarea de iod pentru copii se va face în funcție de vârstă, astfel:
- Copii cu vârsta peste 12 ani – 2 tablete;
- Copii cu vârsta între 3 și 12 ani – 1 tableta/zi;
- Copii cu vârsta între 1 luna și 3 ani – o jumătate (1/2) tabletă/zi;
- Nou-născuții până la o lună – o singură administrare de un sfert (1/4) tabletă dizolvată în lapte, apă, limonadă sau altceva similar.
Potrivit sursei citate, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a transmis că nu există nicio modificare a radioactivităţii mediului în România, ca urmare a exploziei de săptămâna trecută de la o bază militară din Rusia, incident considerat de tip nuclear.
Sursă foto MEDIAFAX.
