Comisia Națională de Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, vrea să-și atribuie dreptul de a face exproprieri pentru realizarea proiectelor de investiții prin celebra metodă a parteneriatului public-privat (PPP). Prevederea apare într-un proiect de ordonanță de urgență postat pe site-ul Comisiei de Prognoză. Proiectul are și o prevedere extrem de controversată, care spune că dacă proprietarul unui teren pe care statul vrea să îl schimbe cu o altă parcelă nu răspunde în 15 zile solicitării, acordul este prezumat.
Proiectul de OUG prevede că „lucrările din proiectele de investiţii strategice, precum şi din cele realizate în parteneriat public-privat“ sunt declarate de utilitate publică, iar partenerii publici desemnaţi să reprezinte statul român în societatea de proiect înfiinţată în scopul implementării contractului PPP are dreptul să facă exproprieri.
Or, Comisia Națională de Prognoză a primit atribuţii majore în proiectele strategice de investiţii de tip parteneriat public-privat în urma adoptării de către Guvernul Dăncilă a OUG 28/2018.
Cu alte cuvinte, Comisia Națională de Prognoză a fost transformată de PSD, grație unei strategii gândite de Darius Vâlcov și aprobate de Liviu Dragnea, în gestionarul viitoarelor proiecte realizate în regim PPP. De ce Comisia Națională de Prognoză? Pentru că a fost transformată într-o instituție subordonată direct lui Vâlcov, prin SGG, iar președintele instituției, Ion Ghizdeanu, este cunoscut pentru flexibilitatea în fața Puterii, oricare ar fi ea (este director general, apoi președinte al instituției din anul 2000).
Așadar, dacă acest proiect de OUG va fi adoptat de guvern, Comisia de Prognoză va deveni o instituție-cheie cu atribuții de arbitru, dar și de jucător pe piața proiectelor de infrastructură.
Mai mult, tocmai pentru a putea avea posibilitatea de a gestiona proiectele PPP, Comisia propune ca printre tipurile de lucrări care au nevoie de exproprieri să se numere și lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare a obiectivelor prevăzute în proiectele de investiţii strategice definite prin decizie a Prim-Ministrului, precum şi investiţiile realizate în parteneriat public-privat, lucrărilor de interes public local de amenajarea teritoriului și de urbanism, de dezvoltare sau regenerare urbana prin reconfigurarea parcelelor unei zone studiate”.
Reamintim că PPP-urile reprezintă o modalitate extrem de controversată de realizare a unor mari proiecte de investiții. România nu a reușit în ultimii 28 de ani să realizeze vreun asemenea proiect, dar programul de guvernare al PSD prezintă PPP-urile drept soluția cea mai bună pentru proiecte de anvergură. Guvernul Dăncilă a adoptat mai multe liste de proiecte strategice care urmează să fie realizate prin parteneriat public-privat, dar ele au fost întâmpinate cu reticență de actorii economici, dat fiind gradul ridicat de complexitate a contractelor între stat și partenerul privat. Chiar și Călin Popescu Tăriceanu, partenerul de coaliție al PSD, a spus că unele dintre aceste proiecte, precum Canalul Dunăre – București, sunt inutile sau prea costisitoare.
Cum vor fi prezumate acordurile:
Proiectul de OUG are și o referire la modul în care statul va putea face repoziționarea și reconfigurarea parcelelor de teren (cu alte cuvinte, schimbarea terenurilor unor proprietari privați, aflate pe traseul unui proiect cu terenuri în afara traseului). Astfel, proiectul de OUG propune că aducerea la cunoștință a proprietarilor se face prin afișare la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi notificată către proprietar prin poștă.
Problema este că, potrivit proiectului, proprietarii imobilelor afectate de lucrările de utilitate publică au obligația de a se prezența la sediul expropriatorului în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării ,în vederea acceptării în scris a propunerii de expropriere. Dacă nu se obține confirmarea acceptării în scris din partea proprietarilor terenurilor a propunerii, se procedează la exproprierea, conform prezenței Legi, în totalitate a terenurilor proprietarilor ce nu au confirmat în scris acceptarea.
Problema apare la cele 15 zile, pentru că sunt extrem de dese situațiile în care un proprietar lipsește 15 zile de la domiciliu: fie plecare la muncă în străinătate, fie concediu, fie spitalizare etc.
Sursa: G4media
