Recrutarea copiilor și transformarea lor în informatori a reprezentat o practică obișnuită a fostei Securități, iar monitorizarea informativă a școlilor și a liceelor, o prioritate. O arată mai multe documente inedite consultate de G4Media, care demonstrează cum funcționa întreaga poveste, dar și ce urmări generau dezvăluirile celor mici.
Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a declarat că minorii recrutaţi de Securitate în anii ’80 reprezintă una dintre cele mai sinistre teme care se găsesc în arhiva CNSAS, precizând că iniţial a crezut că este vorba de 10.000 de copii care au fost colaboratori, dar că nu exclude ca numărul acestora să fie cel puţin dublu.
Un raport privind ”stadiul muncii în problema tineret-învățământ”, datat 15.06.1989, descrie pe larg situația într-un județ din Transilvania, la Alba: "Obiectivele din sfera de preocupare a aparatului de securitate sunt asigurate cu un potențial informativ format din 276 de surse, din care: 34 informatori, 221 persoane de sprijin, 6 rezidenți și 10 gazde de întâlniri. Unitățile școlare din județ mai sunt încadrate cu încă 28 de surse (19 informatori, 7 persoane de sprijin și 2 rezidenți” pe linia altor probleme și servicii” se arată în documente, care au fost în trecut parte a unei expoziții publice.
Delațiunile obținute de la copii aveau urmări, potrivit aceluiași raport. Securitatea putea afla multe lucruri, inclusiv dacă cineva dorea să rămână în străinătate și a discutat acest lucru în preajma unor copii sursă, mai arată G4Media.
Copiii şi adolescenţii, transformaţi în informatori de Securitate
Istoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și cercetător CNSAS a declarat pentru G4Media că fenomenul copiilor informatori era foarte extins și Securitatea dorea să recruteze și mai mulți, de la an la an.
Acesta spune că informațiile obținute de la copii erau utilizate inclusiv împotriva profesorilor. ”A fost spre exemplu un caz la Sebeș cu un profesor care a fost auzit spunând bancuri și a ajuns în atenția Securității” a adăuat Zgârciu, unul dintre istoricii specializați pe perioada comunistă.
”În cursul anului 1988 s-au întreprins 133 de măsuri preventive de securitate, după cum urmează: o destrămare de anturaj, 17 atenționări, 20 influențări pozitive, 8 informări la organul de partid,, 15 semnalări la organul de miliție, în 3 cazuri nu a fost acordat avizul de securitate, iar în alte 3 s-a prevenit rămânerea ilegală în străinătate” spune raportul. O atenție deosebită se acorda urmăririi elevilor și cadrelor didactice care participau la rugăciuni în cadrul unor culte religioase.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
