Proiectul a trecut de Senat,m prima cameră sesizată, cu 101 voturi "pentru" și o abținere, mergând acum la Camera Deputaților, care va avea votul decisiv.
Propunerea legislativă a deputatei independente Oana Bîzgan se referă la întocmirea unui registru național ca "mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum hărţuire şi hărţuire sexuală, trafic de persoane şi trafic de minori, proxenetism şi folosire a prostituţiei infantile, viol şi agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor, pornografie infantilă, incest etc".
„Infracţiunile de natură sexuală reprezintă unul dintre cele mai mari pericole sociale, atât prin caracterul violent, cât şi prin efectele psihologice de lungă durată pe care le au asupra victimelor – într-un procent covârşitor femei sau copii”, aminteşte deputata Bîzgan, arătând că o medie de 5 cinci cazuri de viol pe zi în România, înmulţirea cazurilor de pedofilie şi pornografie infantilă, o rată de recidivă generală de 70% în cazul infracţiunilor de natură sexuală – toate aceste statistici explică nevoia urgentă de măsurilor de prevenţie şi combatere precum acest Registru.
"Persoanele înscrise în baza de date – cei care au fost găsiţi vinovaţi de infracţiuni sexuale, după efectuarea pedepsei – vor fi obligate să anunţe intenţia schimbării domiciliului şi a deplasărilor din localitate mai lungi de 15 zile, iar poliţiştii sunt obligaţi să facă verificări periodic (minimum odată la trei luni) a respectivilor înscrişi. De asemenea, există şi obligaţia de actualizare a altor date personale precum fotografii recente pentru o identificare rapidă şi exactă în cazul comiterii unei noi fapte, iar nerespectarea prevederilor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. După modelul şi procedurile cazierului judiciar, persoanelor li se va elibera un certificat de integritate pe baza înscrisurilor în Registru, iar acesta va putea fi solicitat inclusiv înainte de angajare. Conform proiectului votat azi în plenul Senatului, instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copiii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile, ori care presupun examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita angajaţilor şi voluntarilor prezentarea certificatului de integritate (sau a unui document similar, în cazul cetăţenilor străini)", informează inițiatorul, într-un comunicat de presă.
„Registrul nu neagă existenţa sau importanţa reabilitării; nu aspectul punitiv este de dorit, ci cel preventiv: un pedofil condamnat nu se va putea angaja la o şcoală sau într-o altă instituţie unde ar putea lucra cu copii”, a mai explicat iniţiatoarea proiectului.
Inspectoratul General al Poliţiei Române are sarcina de a face Registrul funcţional până la 1 ianuarie 2020, timp în care lipsa certificatul de integritate va fi suplinită prin adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute. „Am colaborat cu mai multe colege şi colegi pentru îmbunătăţirea proiectului depus iniţial şi forma votată azi este rezultatul unei munci în echipă pentru care le mulţumesc şi care mi-a confirmat că împreună, indiferent de afilierea politică putem să schimbăm România în bine. Dacă există voinţă, se găsesc soluţii care să facă viaţa noastră şi a copiilor noştri mai sigură; de aceea, sunt optimistă că legea va avea susţinere şi în Camera Deputaţilor”, menţionează deputata independentă Oana Bîzgan care a obţinut peste 110 semnături din partea USR, UDMR, PMP, PSD, PNL şi minorităţi pentru acest Registru naţional.
