Procurorii au transmis, joi, la solicitarea jurnaliștilor din presa centrală, primele precizări oficiale cu privire la cauza în care s-ar cere urmărirea penală a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Fără a nominaliza totuși vreo persoană, anchetatorii au menționat că "desfășoară o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obținut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităților judiciare austriece. Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore."
DNA a anunțat, de asemenea, că în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, "iar în ceea ce îl privește pe demnitar, actualmente senator, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunea de luare de mită este condiționată de obținerea unui aviz din partea Senatului. În acest sens, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J documentele necesare în vederea sesizării Senatului care urmează a decide. Avizul solicitat pentru senator în cadrul dosarului penal este necesar pentru efectuarea completă a urmăririi penale și pentru a-i oferi acestuia posibilitatea să își formuleze apărările într-un cadru procesual legal".
"Zilele acestea trăim parcă scenariul unei operațiuni ce s-ar putea intitula «Salvați-l pe Lazăr». Un țăran în civil găsește o servietă prin câmp și le-o predă jurnaliștilor cu ochi albaștri. La câteva zile distanță se reîncălzește o ciorbă de mai bine 10 ani și este aruncată presei știrea că aș urma să fiu anchetat în cazul Microsoft. Scenariul operațiuni este atât de ridicol că ar părea neserios și în filmele din seria «B.D. la munte și mare». Efectele în spațiul public sunt însă cât se poate de serioase, așa că vreau să fac câteva precizări importante.
În primul rând, nu s-a primit la Senat vreo solicitare din partea procurorilor, așa cum se speculează în presă.
În al doilea rând, presupunând că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere.
În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens.
Știu că sunt unii «la butoane» care se gândesc că își pot păstra funcțiile sau oameni politici care mai cred că așa se câștigă alegeri și se pun guverne. Istoria recentă ne arată efectele unor astfel de acțiuni anti-democratice, anti-constituționale și chiar nelegale. În plan electoral, cei care se credeau viitori beneficiari, au pierdut la vot. Iar când România a fost condusă de un guvern pus printr-o lovitură de stat mascată, toată țara a avut de pierdut. De aici și denumirea de guvern zero care va rămâne în cărțile de istorie. Nu în ultimul rând, aceste acțiuni au contribuit la crearea unei societăți divizate, măcinată de conflicte și rămasă fără certitudinea unui drum înainte, spre mai bine.
În România care se pregătește să își asume președinția Consiliului U.E., aceste tactici nu mai pot funcționa, nici măcar cât au putut să funcționeze până acum. Adevărul despre protocoale și abuzuri a fost scos la iveală, iar drumul legislativ al modificărilor pentru reformarea justiției și ruperea legăturii bolnave cu serviciile este ireversibil. România nu se mai poate întoarce la vremurile în care președintele Băsescu intervenea pentru numirea anumitor procurori și îi asmuțea către adversarii politici", a fost reacția postată, miercuri seară, de fostul premier, pe pagina sa de Facebook, după ce în spațiul public a apărut informația că DNA cere urmărirea penală în cazul său.
