Un elev în vârstă de 17 ani din comuna buzoiană C.A. Rosetti, fără conturi de Facebook sau Instagram, şi-a amenajat în gospodărie un muzeu al artei populare, înlocuind tehnologia cu războiul de ţesut şi torsul lânii.
În Bălteni, comuna C.A. Rosetti, un profesor din cadrul Liceului Tehnic Buzău a organizat o şezătoare la care au fost invitaţi să participe bătrânii satului alături de tineri. Întâlnirea dintre generaţii a avut loc în curtea unui adolescent în vârstă de 17 ani, creatorul unui muzeu cu obiecte tradiţionale strânse de-a lungul timpului din donaţii.
Potrivit AGERPRES, Mădălin Marian Liţă, elev în clasa a X-a la Liceul Tehnic, a început să colecţioneze obiecte tradiţionale încă din copilărie. Din donaţiile primite şi achiziţiile făcute de-a lungul timpului a reuşit să amenajeze un mic muzeu al artei populare. Printre obiectele deţinute în colecţia sa se numără un război de ţesut vechi de aproximativ 70 de ani, la care a învăţat să confecţioneze covoare, carpete şi alte produse de artizanat.
"Sunt un păstrător al tradiţiilor noastre româneşti. De 5 ani am început să colecţionez, iar de 4 ani am înfiinţat acest mini muzeu. Avem două războaie de ţesut, vârtelniţă, caiere, răşchitori, pick-up, zestre ţesută, lămpi cum erau odinioară cu petrol, copaie din lemn, fel de fel de lucruri pe care le-am adunat de la bătrânii satului. Tatăl meu are o problemă medicală destul de gravă. Eu, stând acasă cu străbunica mea, am văzut cum lucra la război, cum torcea şi croşeta. Fiind mic, îmi dădea de lucru să stau cuminte şi aşa am prins drag de aceste lucruri. Cel mai special obiect din colecţie cred că ar fi războiul de ţesut, am confecţionat preşuri din lână, o cuvertură pentru pat, pânză pentru ii, produse de artizanat, trăistuţe. Cred că are vreo 70 de ani. Am învăţat repede să ţes", a precizat Mădălin.
Nu are Facebook şi nu îmbrăţişează tehnologia. Adolescentul în vârstă de 17 ani deţine doar un telefon mobil pentru a lua legătura cu colegii de clasă şi cu profesorii pe grupurile de WhatsApp.
"Nu am Facebook şi nu sunt pasionat, mă descurc greu cu tehnologia, am un telefon mobil pentru la şcoală, pentru că este necesar şi atât. Tinerii care sunt pe la sate sau care au bunici în mediul rural să păstreze orice, mă rog o lampă, diferite obiecte, să nu le arunce pentru că sunt amintiri. Când se mai strică câte o casă bătrânească prin sat sau când aud că cineva a aruncat ceva îmi vine să plâng, ţin la ele. Orice cui din acest muzeu are o poveste", a mai spus tânărul.
El îşi dedică mare parte din timpul liber treburilor din gospodărie, lecţiilor, dar are o pasiune pentru ţesut alături de culegerea şi interpretarea doinelor populare.
Citește mai mult pe AGERPRES / foto AGERPRES.
