Datele oficiale arată o scădere constantă a numărului de locuitori din Prahova, pe fondul migraţiei şi al sporului negativ. Numai în ultimii cinci ani, populaţia rezidentă a judeţului Prahova a scăzut cu aproape 30.000 de persoane, practic echivalentul populaţiei municipiului Câmpina sau al oraşelor Băicoi şi Mizil la un loc.
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului, pusă recent în dezbatere de Consiliul Judeţean Prahova, oferă informaţii interesante şi cu privire la evoluţia demografică a judeţului din ultimii ani, confirmând tendinţa de scădere care se înregistrează la nivel naţional, precum şi pe cea de îmbătrânire a populaţiei. Documentul analizează inclusiv migraţia populaţiei şi gradul de ocupare a forţei de muncă. În perioada 2017-2021, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), populația rezidentă din județ a fost în scădere în mod constant. Astfel, în intervalul de calcul, numărul de locuitori stabili a scăzut de la 732.847 în anul 2017 la 703.368 în 2021, scădere care se corelează cu cea înregistrată la nivelul întregii țări.
În anul 2021, în termeni procentuali, populația totală rezidentă a județului Prahova a reprezentat 3,7% din populația totală a României și 24,5% din populația regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, mai arată sursa citată. La nivel național, ca număr de locuitori, județul Prahova ocupă locul 5, fiind printre cele mai populate județe din România, după municipiul București (1.823.526 locuitori) și județele Iași (794.752 locuitori), Cluj (710.284 locuitori) și Timiș (705.500 locuitori), din punct de vedere al numărului de persoane stabilite efectiv aici, potrivit datelor INS, citate în strategia elaborată la cererea Consiliului Judeţean.
Populaţia judeţului Prahova, în scădere constantă
În ultimii cinci ani, Prahova a pierdut circa 29.500 de locuitori, un număr comparabil cu populaţia municipiului Câmpina sau cu numărului locuitorilor din Mizil şi Băicoi la un loc. Cu alte cuvinte, e ca şi cum am fi pierdut două oraşe mari, cu totul. Spre comparaţie, datele mai vechi ale INS, puse la dispoziţie Prefecturii în toamna lui 2017, arătau o scădere a populaţiei cu peste 34.000 în intervalul 2008-2017, ceea ce înseamnă că, practic, în ultimii cinci ani am pierdut aproape la fel de mulţi oameni ca în precedenţii zece. Explicaţia se leagă de migraţia populaţiei şi de sporul natural, unde numărul deceselor este constant mai mare decât cel al naşterilor. Apropo de decese, pandemia COVID a afectat şi ea situaţia. În 2020, când multe persoane infectate au murit, în timp ce pacienţii care sufereau de alte boli găseau mult mai greu locuri în spitale, numărul total al deceselor a înregistrat o creştere faţă de cele din ceilalţi ani analizaţi.
{cwgallery}
Astfel, conform datelor INS citate în documentul pus în dezbatere de Consiliul Judeţean, pe teritoriul județului Prahova sporul natural a fost unul negativ în perioada 2016 - 2020, acest fenomen fiind accentuat în anul 2020. În intervalul analizat, numărul naşterilor a fost, cu aproximaţie, între 6.000 şi 6.800 pe an, cu un record atins în 2017. Spre comparaţie, cel al deceselor nu a scăzut sub 10.300 pe an. În ceea ce privește mișcarea migratorie a persoanelor din județul Prahova, se poate observa faptul că diferența dintre numărul de plecări și numărul de stabiliri cu domiciliul a fost şi ea una negativă în perioada 2016 - 2020, generând o scădere generală a numărului de rezidenţi cuprinsă între 1.100 şi 1.500 pe an, mai arată datele citate de Consiliul Judeţean.
Dacă e să găsim şi o veste bună, aceea ar fi că numărul de şomeri e în scădere, am putea spune aproape constantă, pentru că şi aici anul 2020 a avut efecte negative. În 2021, în schimb, s-a reluat tendinţa de scădere. E posibil ca un factor să fi fost legat şi de migraţie, adică oameni care nu-şi găseau un loc de muncă aici să fi ales să plece în alte zone ale ţării sau chiar peste graniţe. Însă un element incontestabil ţine şi de dezvoltarea economiei, care se vede în numărul de locuri de muncă existente. Potrivit datelor prezentate în documentul Consiliului Judeţean, numărul mediu de salariaţi a crescut de la puţin peste 165.000 în anul 2016 până la puţin peste 177.000 în 2019, înainte de a înregistra o scădere uşoară în 2020.
Sectoarele de activitate care au înregistrat în ultimii ani cele mai mari creşteri în privinţa numărului de angajaţi au fost cele de construcţii, hoteluri şi restaurante, gestionarea deşeurilor, comerţ şi sănătate şi asistenţă socială, mai arată datele INS.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
