Trei comune din Prahova iau parte la un proiect unic de promovare turistică, dar şi de însufleţire a mediului de afaceri şi de apropiere a autorităţilor locale de antreprenori. Zilele trecute, la lansarea oficială, autorităţile din Scorţeni, Cocorăştii Mislii şi Telega au prezentat ce au mai bun. Şi au avut multe de prezentat!
Sub sloganul „Adoptă un sat!”, proiectul „Antreprenoreşti”, lansat de Romanian Business Leaders, îşi propune facilitarea dialogului dintre autorităţile din localităţile implicate, identificarea zonelor de turism şi de producţie, realizarea unei strategii de dezvoltare a întregii regiuni, sprijin pentru crearea unei mărci recunoscute, a unei identităţi locale, precum şi implementarea unor ghiduri de bune practici şi de urbanism şi arhitectură. Totodată, se merge pe ideea de încurajare a unor companii mari să se implice în aceste comunităţi mici şi să „adopte” un sat, dar mai ales pe cea de încurajare a oamenilor cu iniţiativă din interiorul comunităţilor sau a celor care s-au realizat peste hotare să înceapă o afacere acasă, proiectul promiţând facilitarea dialogului dintre autorităţi şi antreprenori, precum şi - foarte important - crearea unui grup de experţi în accesarea de fonduri europene. Iniţiativa cuprinde mai multe localităţi rurale din ţară, iar în Prahova iau parte trei comune învecinate, Scorţeni, Cocorăştii Mislii şi Telega. După o primă întâlnire, de cunoaştere, desfăşurată în toamna lui 2020, urmată de o serie de discuţii cu autorităţile şi reprezentanţii mediului de afaceri, săptămâna trecută a avut loc deschiderea oficială a proiectului în cele trei localităţi.
Conferinţa de lansare, cuprinzând o prezentare detaliată a proiectului, dar şi o prezentare a fiecărei localităţi implicate, s-a ţinut în Scorţeni, în prezenţa reprezentanţilor Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean, Grupului de Acţiune Locală Colinele Prahovei, Asociaţiei Comunelor şi reprezentanţilor primăriilor din mai multe localităţi prahovene. Dar o să insistăm mai puţin pe această parte - să-i zicem teoretică - pentru că mult mai atrăgătoare a fost partea care a urmat, cea practică, de prezentare pe viu a atracţiilor din fiecare comună.
Circuit turistic
Turul de promovare a început în Scorţeni, la biserica din lemn din Bordenii Mici, clădire declarată monument istoric de categoria A şi cu o istorie aparte, construită, potrivit reprezentanţilor parohiei, în jurul anului 1600 de călugării de la Mănăstirea Mislea, ulterior mutată pe amplasamentul actual după legea secularizării averilor mănăstireşti. Legenda locală spune că mutarea s-a făcut în jurul anului 1870 şi a durat două săptămâni, biserica fiind pusă cu totul pe role de lemn, ancorată şi trasă cu ajutorul a 12 perechi de boi. Ca o paranteză, că veni vorba, Mănăstirea Mislea are şi ea o istorie bogată, fiind întemeiată, din informaţiile pe care le-am găsit, la 1537, părăsită la scurt timp după, redeschisă şi păstrată pentru câteva secole, ulterior transformată în şcoală de corecţie, pentru ca în perioada comunistă să devină închisoare pentru femei, având o aripă dedicată deţinutelor politice. Astăzi e mai greu s-o incluzi într-un circuit turistic, pentru că a fost transformată în cămin social.
Revenind la prezentare de săptămâna trecută, convoiul a mai ajuns la o fabrică de mobilă deschisă într-un fost grajd al unui CAP, la un restaurant din comună şi apoi la Casa Bordeanca, o casă bătrânească datând din 1913, restaurată de o familie din Bucureşti. Bogdan, proprietarul, a povestit că a apelat la meşteri tradiţionali, încercând să păstreze cât mai mult din arhitectura originală şi din componentele autentice, în acelaşi timp aducând la interior o notă de confort şi modernitate. Amenajată să servească pe post de casă de vacanţă pentru familie, casa, de o frumuseţe autentică, având o grădină pe măsură, a atras rapid multe priviri, proprietarul primind deja mai multe cereri de găzduire a unor evenimente sau şedinţe foto.
Grădina cu lavandă şi o pensiune de lux
În Cocorăştii Mislii, circuitul a cuprins, cum era de aşteptat, Grădina cu Lavandă din satul Ţipăreşti, devenită, în ultimele veri, una dintre cele mai populare destinaţii turistice ale judeţului, graţie în mare măsură promovării făcute de turiştii care şi-au publicat pe reţelele de socializare fotografiile făcute aici. Gazda, Cristina Miliţoiu, a povestit că a creat plantaţia cu gândul să vândă recolta procesatorilor din industria cosmetică, însă a constatat că rămânea mai mult cu munca, ideea de exploatare în interes turistic apărând pe parcurs, cumva întâmplător, dar ajungând să genereze cea mai mare pondere a veniturilor. Totodată, plantaţia de lavandă practic a pus pe hartă un sat altminteri nu foarte cunoscut, Ţipăreştiul ajungând să fie vizitat în sezonul de înflorire a plantelor, în iunie şi iulie, de mii de persoane venite atât din Prahova cât şi din Bucureşti, Ilfov, Buzău sau judeţe mult mai îndepărtate.
În vecinătate este deschis, din 2018, KIM Country Club, un resort de lux, cu o grădină superbă, propria plantaţie de viţă-de-vie, o vilă cu mai multe camere duble şi apartamente şi o piscină care oferă o privelişte nesperată asupra delurilor din împrejurimi.
Comuna se mai laudă cu un muzeu al satului foarte bine întreţinut şi cu un stejar uriaş, vechi de peste un secol. Fiind vorba de un proiect care pune mare accent pe antreprenorii locali, convoiul a vizitat, săptămâna trecuă, şi o firmă deschisă în satul Mislea, ajunsă la 330 de angajaţi, specializată în prelucrarea lemnului şi transporturi internaţionale şi care lucrează acum la un proiect în Floreşti pentru deschiderea celui mai mare depozit de anvelope din ţară.
Tărâmul care l-a fascinat pe rege
Din punct de vedere al reliefului şi al priveliştilor oferite, Telega este, probabil, cea mai ofertantă dintre cele trei comune. Cunoscută pentru băile de sare, comuna este o nestemată care aşteaptă să fie descoperită, la doi paşi de Valea Prahovei şi totuşi atât de departe de agitaţia şi ambuteiajele din staţiuni.
{cwgallery}
Cu secole în urmă, ocnaşii îşi ispăşeau aici pedepsele săpând în muntele de sare. Lacurile rămase în urma exploataţiei sunt renumite ca fiind unele dintre cele mai sărate din Europa, scăldatul aici fiind indicat în tratamentul multor afecţiuni. Un alt reper, cumva legat tot de ocnaşi, este închisoarea Doftana, dată în folosinţă la finalul secolului XIX şi folosită pentru deţinuţii de drept comun şi pentru o perioadă şi pentru deţinuţii politici. Aici au fost închişi Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, iar în anii ’60 închisoarea a fost transformată în muzeu, unde mai multe generaţii de pionieri şi UTC-işti au luat parte la ceremoniile de iniţiere, organizate, în mod simbolc, între zidurile groase, în locul unde, conform propagandei de partid, comandantul suprem suferise, întemniţat, pentru „cauza dreptăţii şi păcii şi socialismului”. După Revoluţie, obiectivul a fost abandonat, rămânând pradă degradării şi hoţilor de fier vechi. Astăzi, autorităţile locale îşi doresc să-l restaureze, dar sunt conştiente că bugetul local nu acoperă nici pe departe suma necesară şi s-ar putea să nu acopere nici măcar eventualele cofinanţări necesare. Muzeul poate fi vizitat, însă cei care intră o fac pe propria răspundere, iar turiştilor li se recomandă să evite anumite porţiuni.
Telega mai are încă un atu impresionant. Dealurile din satul Meliceşti, undeva pe la 800 de metri altitudine, oferă o privelişte uluitoare. Legenda spune că Regele Carol I, în căutarea unui loc pentru construirea viitorului său castel, s-ar fi oprit, impresionat, aici. De aici, legenda are mai multe versiuni. Una este că localnicii au refuzat să cedeze terenurile. Alta, mult mai agreată, e că, pe drumul spre culme, calul regelui şi-a rupt piciorul sau, în funcţie de sursele pe care le poţi găsi, cel puţin a pierdut o potcoavă. Cert este că regele a văzut asta ca un semn rău şi a decis să construiască în altă parte. Iar aşa a apărut ceea ce zeci de milioane de oameni cunosc astăzi drept Castelul Peleş din Sinaia. Telega a pierdut şansa de a avea un castel regal, însă asta nu-i răpeşte deloc din frumuseţea naturală deosebită.
