Primarul oraşului Breaza, Bogdan Novac, a prezentat luni un bilanţ după primele patru luni în funcţie, vorbind despre situaţia bugetului la momentul preluării mandatului, proiectele găsite şi planurile pentru următoarea perioadă. Edilul a anunţat nu mai puţin de 17 cereri de finanţare depuse pentru proiecte de infrastructură rutieră, alimentare cu apă şi reparaţii în urma calamităţilor, plus demersuri pentru eficientizare energetică şi reţele de gaze.
Într-o conferinţă de presă organizată luni la sediul administraţiei locale, Bogdan Novac a declarat că-şi doreşte ca turismul să devină principalul motor de dezvoltare al oraşului. Până atunci, însă, trebuie depăşite foarte multe obstacole, începând cu starea drumurilor şi lipsa utilităţilor publice în mai multe cartiere. Edilul şi-a început conferinţa vorbind despre situaţia bugetului, undeva la 22,5 milioane de lei pe an, felul în care a găsit Primăria şi proiectele aflate „în aşa-zisă derulare”. „La data de 31 decembrie 2020, ponderea plăţilor din secţiunea de funcţionare a administraţiei locale însemna 93,25%. Ponderea plăţilor pentru secţiunea de dezvoltare, adică investiţiile, însuma doar 6,75%. Un alt aspect important din punctul meu de vedere ţine de proiectele pe care le-am găsit în aşa-zisă derulare. Cel mai nou proiect pe care administraţia locală îl avea în implementare datează din 2015. Mă refer aici la investiţii de anvergură, medii şi mari. Proiectele pe care administraţia locală le avea în derulare erau efectiv blocate", a declarat primarul oraşului Breaza.
Proiecte în derulare
„Vorbim aici de un proiect de reabilitare a 16 alunecări de teren, în valoare de 12,9 milioane de lei, bani alocaţi din fondul Guvernului, proiect care până la 31 decembrie a fost realizat în proporţie de puţin peste 50%. Am făcut demersuri cât de repede am putut să continuăm lucrările şi până la acest moment am deblocat încă două investiţii, care urmează să înceapă, ca execuţie, în perioada imediat următoare. La fel, mai există un proiect finanţat şi dezvoltat prin Compania Naţională de Investiţii care vizează reabilitarea şi modernizarea reţelei de apă şi canal, proiect aprobat din anul 2014, care iniţial însuma un număr de 49 de străzi. Dacă ne raportăm la cuantumul cheltuit din proiect, acesta era realizat în proporţie de 65%, însă, faptic, practic, acest proiect nu a însemnat finalizarea niciunei străzi, au fost foarte puţine străzile pe care reţeaua de apă a fost pusă în funcţiune. Am reuşit să deblocăm şi acest proiect, de aproximativ două săptămâni au început lucrările de execuţie a reţelelor de apă şi canalizare şi de punere a lor în funcţiune. Tot prin Compania Naţională de Investiţii mai exista şi proiectul de modernizare a centrului cultural, proiect aprobat din anul 2014, un proiect în valoare de 6,2 milioane de lei, blocat încă din 2017. În urma demersurilor pe care le-am făcut în această perioadă, anticipăm că la începutul lunii aprilie va începe şi execuţie centrului cultural, urmând ca acesta să fie gata până la jumătatea anului viitor. În implementare mai este un program de reabilitare energetică a blocurilor din zona pieţei, un proiect aprobat în anul 2014 şi având contractul de execuţie încheiat în 2015, care însemna reabilitarea energetică a unui număr de zece blocuri, din care până la acest moment s-a realizat doar un numîăr de trei blocuri, adică undeva la 30-35%. Şi pentru acest proiect am făcut demersuri, am actualizat indicatorii tehnico-economici, urmând ca în perioad aimediat următoare să înceapă execuţia. Exista un proiect preaprobat de CNI pentru edificarea în Breaza a unei baze sportive, am reuşit să identificăm un amplasament, un teren pe care să-l punem la dispoziţie şi sperăm ca în perioada următoare să înceapă lucrările şi pentru această bază sportivă”, a detaliat primarul.
Proiecte noi
Cum perioada de finanţare 2021-2027 de la Uniunea Europeană încă e o necunoscută pentru autorităţile publice locale, fără ghiduri de finanţare publicate, conducerea Primăriei Breaza anunţă că pentru perioada imediat următoare s-a concentrat pe găsirea unor surse alternative de venituri, cel mai la îndemână fiind Compania Naţională de Investiţii şi Consiliul Judeţean: „Am depus la Compania Naţională de Investiţii mai multe proiecte de reabilitare şi modernizare a reţelei de infrastriuctură rutieră, proiecte de extindere a reţelei de apă şi două proiecte în primă urgenţă pentru soluţionarea a două alunecări de teren. Proiectele depuse la CNI încă de la începutul lunii ianuarie sunt în număr de nouă în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, cu un total de 98 de drumuri şi o lungime de aproape 42 de kilometri, în condiţiile în care Breaza are o reţea rutieră de aproape 120 de kilometri. Proiectele care vizează extinderea reţelei de apă sunt în număr de şase, vizează un număr de 48 de străzi, cu o lungime totală de aproape 24 de kilometri. În cazul alunecărilor, cele două proiecte au fost depuse, vorbim despre lucrări în primă urgenţă, acestea deja au intrat pe lista-sinteză, în perioada următoare ne aşteptăm să trecem la execuţie. Am depus solicitări de proiect la Administraţia Fondului de Mediu, pentru eficientizarea energetică a instituţiilor publice, care va fi implementat alături de Consiliul Judeţean. De asemenea, având în vedere problema stringentă legată de lipsa utilităţilor, am făcut demersuri şi am demarat discuţii cu factori de decizie în domeniu pentru extinderea reţelei de gaz, respectiv edificarea reţelelor în zonele în care aceasta nu există. Am trecut de primul pas, şi anume acordul de principiu obţinut de la Transgaz pentru racordarea cartierelor Frăsinet, Nistoreşti şi Podul Corbului. În paralel, am făcut şi o solicitare de parteneriat cu Consiliul Judeţean, sperând să trecem de această etapă birocratică şi să reuşim într-un termen cât mai scurt să trecem la execuţia lucrărilor”.
„Aş vrea să fac un apel către brezeni, vreau să explic puţin ce înseamnă implementarea unor proiecte de asemenea anvergură. Plecăm de la realitatea pe care o cunoaştem, şi anume că Breaza se contruntă cu o situaţie nu tocmai demnă de anul 2021 şi de Uniunea Europeană, în sensul în care peste 50% din drumurile din Breaza sunt nu că neasfaltate, ci în condiţii inaccesibile, sunt zone întregi din oraş unde nu există reţea de apă, reţea de canalizare, reţea de gaze naturale, nu mai vorbim de infrastructura rutieră. Toate aceste proiecte pe care le-am depus şi maniera în care ele vor fi puse în execuţie vor trena o oarecare perioadă, nu din lipsa implicării administraţiei locale sau a celorlalte instituţii abilitate, ci din cauza realităţii crunte care ne arată că reţelele de drumuri din Breaza nu sunt cadastrate. Or, pentru a putea trece la un studiu de fezabilitate, o etapă premergătoare obligatorie în implementarea oricărui proiect, este obligatoriu să avem ridicări topografice pe fiecare drum, să avem cadastru, să avem intabulare, să avem studii geo. Am finalizat caietul de sarcini şi urmează să trecem la etapa următoare, pentru a fi eligibili la finanţare în continuare”, a completat primarul oraşului Breaza.
Edilul a mai reclamat că media de încasare a veniturilor proprii la buget a fost de aproximativ 40% în ultimii patru ani, un procent înspăimântător de mic dacă ne gândim că sunt localităţi în judeţ care sar de 90%. În acelaşi context, el a mai declarat că în 2020 cheltuielile salariale au depăşit 12 milioane de lei, adică peste jumătate din bugetul total, anunţând că „în perioada următoare va fi o reorganizare a activităţii, care urmăreşte în primul rând creşterea activităţii", evitând totuşi să discute despre un număr de salariaţi pe care l-ar considera optim.
Publicată de Primăria Orașului Breaza pe Luni, 1 martie 2021
