Vătaful căluşarilor din ceata de la Dăbuleni Dumitru Şotorog a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu, al treilea din judeţul Dolj.
''Demersurile pentru acest titlu de Tezaur Uman Viu au fost făcute de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj prin Amelia Etegan - manager şi Cătălin Petrişor - referent, la recomandarea şi cu sprijinul Primăriei Oraşului Dăbuleni'', se arată într-un comunicat, citat de AGERPRES.
"Originar din Dăbuleni - Dolj, Dumitru Şotorog, zis Mitriţă, este un etalon pentru dansul căluşeresc şi o autoritate în ce priveşte performarea Căluşului tradiţional, arhaic, care evidenţiază atât calităţile coregrafice ale căluşarilor din Dăbuleni, cât şi valenţele vindecătoare ale dansului şi ritualului căluşeresc. Dumitru Şotorog a jucat Căluşul încă de copil, în 1988 devenind membru al cetei conduse de Gheorghe Iufu, iar din 1994 este vătaful căluşarilor dăbuleni. Recunoaşterea măiestriei sale şi a autorităţii în ce priveşte dansul căluşeresc o are şi din partea celor care organizează proiecte culturale dedicate şi care i-au acordat premii atât personale, cât şi cu ceata pe care o conduce", a declarat Amelia Etegan, manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
Titlul de Tezaur Uman Viu se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii.
A murit “tatăl lui Guguţă”. Marele povestitor basarabean Spiridon Vangheli, creatorul personajului Guguţă, s-a stins din viaţă
Pentru judeţul Dolj, primul titlu de Tezaur Uman Viu a fost acordat în anul 2010 lui Nicolae Veleanu, vătaful Cetei din comuna Giurgiţa, cel de-al doilea revenindu-i rapsodului Ion Creţeanu în anul 2020.
Programul Tezaure Umane Vii vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale şi care fac, prin talentul şi efortul lor, dovada caracterului excepţional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia în cadrul comunităţilor.
