Sărbătorii Sf. Andrei (30 noiembrie) i-au fost asociate, din popor, numeroase credințe și tradiții. Printre cele mai cunoscute se află, în continuare, cea conform căreia în noaptea dinaintea sărbătorii, pe 29 spre 30 noiembrie, strigoi umblă liberi, iar credincioșii, pentru a se apăra, trebuie să pună la ușa casei o funie de usturoi. Pentru a fi feriţi de moroi şi strigoi, gospodarii ungeau uşile şi ferestrele cu usturoi.
Un alt obicei spune că se iau 12 cepe, fiecare pentru o lună a anului, și se duc în podul casei. De Crăciun, cepele care s-au stricat arată care vor fi lunile ploioase, în care va lovi grindina, iar cele care au încolțit indică lunile bune pentru recoltă.
Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă. O noapte geroasă indică o iarnă grea.
De Sfântul Andrei se pune grâu la încolțit, într-un strat subţire, pe o farfurioară, pentru fiecare membru al familiei. Fiecare va avea grijă de grâul din farfurioara lui, pe care o va așeza, apoi, pe masa de Anul Nou. Cum a crescut grâul până atunci, așa va fi anul următor pentru cel ce l-a îngrijit. Din bătrâni exista și credința că acest grâu arată cum vor fi recoltele, în anul ce vine. Dacă a crescut frumos și nu s-a uscat, recolta va fi bogată.
De Sfântul Andrei este interzis să se lucreze în casă sau în gospodărie. Superstiţiile păstrate din popr spun că în această zi nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic şi nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sfântul Andrei se îmbolnăveşte de Ignat.