Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga" din Ploiești va găzdui marți, pe 13 noiembrie, de la ora 11.00, în sala de lectură, evenimentul de lansare a volumului al II-lea din seria "Români și unguri" aprofesorului Petre Țurlea, chiar în prezența autorului.
Noua lucrare tratează subiectul raportându-se la relațiile din parioada 1945 - 2018, după ce, anterior, a semnat "Români şi unguri 1940-2011, cu texte revizuite şi adăugite" (care reunea lucrările "Ip şi Trăznea. Atrocităţi maghiare şi acţiune diplomatică românească (studiu şi documente)", 1996; "UDMR şi societatea românească", 2003; "Transilvania de Nord-Est 1944- 1952", 2005), respectiv "Români şi unguri. 1940 - 1945".
"În raporturile dintre români şi unguri, în perioada 1945 - 2018 predomină nota conflictuală. Motivul este cel vechi: Transilvania. Asupra acesteia, dreptul de stăpânire al românilor este evident, din punct de vedere istoric, dar şi datorită ponderii demografice. însă acest drept este permanent contestat de unguri. Hotărârea României de a aniversa cum se cuvine Centenarul Marii Uniri a produs riposta Ungariei, care a anunţat că o să comemoreze în 2020, Centenarul Tratatului de la Trianon; dorindu-se demonstrarea caracterului <<nedrept>> al acestuia. Şi pentru ca demonstrarea să fie eficientă, s-a alocat pentru aceasta o sumă imensă de 300 milioane euro. Ca de obicei, răspunsul României la Campania împotriva ei este minor.
Se impune o comparaţie între comportamentul fiecăruia din cei doi pretendenţi la stăpânirea Transilvaniei faţă de celălalt. Românii nu au asociat niciodată afirmarea dreptului lor cu acţiuni antimaghiare, în afara celor de apărare; le-au cerut ungurilor doar să respecte Ţara în care trăiesc, unde este loc pentru toţi. În schimb, de fiecare data când au avut Puterea, ungurii au organizat şi pus în practică purificarea etnică a regiunii, prin toate mijloacele posibile: începând cu asasinarea în masa a românilor şi terminând cu alungarea lor. Purificarea etnică a fost practicată intens în perioada 1940 1944. În timpul ocupaţiei horthyste, în perioada 1952 - 1968, în timpul existenţei Regiunii Autonome Maghiare; în perioada începută prin evenimentele din decembrie 1989. Aşadar, aşa au făcut mereu: un naţionalism şovin violent, transmis de la o generaţie la alta, cultivat pe toate căile, poate fi constatat ca trăsătură dominantă. Faptul duce la convingerea românilor că înfiinţarea Ţinutului Secuiesc autonom va provoca o nouă perioadă de asuprire maximă a lor; şi, ungurii tot nu vor fi mulţumiţi, pentru că dezideratul lor maximal este Ungaria Marc.
Este o concluzie: cei aflaţi în fruntea României ar trebui să cunoască Istoria, pentru a nu repeta greşelile vremurilor trecute", spune chiar istoricul ploieștean.
La eveniment va lua parte, în calitate de invitat, și prof. univ. Gheorghe Calcan.
