Expoziţia „Broderii de tradiţie bizantină din România “În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare” va fi deschisă, în perioada 17 aprilie - 29 iulie, la muzeul Luvru din Paris.
Expoziţia face parte din Sezonul România-Franţa, și este evenimentul care încheie seria de schimburi culturale inclus în suita de manifestări dedicată promovării României cu prilejul preluării de către ţara noastră a preşedinţiei Uniunii Europene.
Potrivit news.ro, evenimentul este unul istoric, fiind prima expoziţie de artă românească la muzeul Luvru. Capodoperele broderiei româneşti vor fi prezentate în galeria medievală a acestuia, printre cele mai valoroase opere artistice ale umanităţii.
Expoziţia este organizată, la invitaţia muzeului Luvru, de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi cu Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
În centrul ei va sta imaginea-simbol a steagului de luptă cu chipul Sfântului Gheorghe, brodat în urmă cu peste 500 de ani şi oferit de Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Recuperat în timpul Primului Război Mondial de armata franceză şi restituit României în cadrul unei ceremonii solemne ce a avut loc în 1917 la Universitatea Sorbona, acesta a devenit emblematic pentru dinamica relaţiilor culturale dintre România şi Franţa din ultimul secol.
Alte 26 de broderii, datând din 1437 până la sfârşitul secolului al 17-lea, vor completa expoziția. Văluri liturgice sau decorative, elemente vestimentare şi excepţionalele portrete brodate pe acoperămintele de mormânt moldoveneşti vor aduce în faţa publicului mesajul cel mai autentic şi mai expresiv al culturii medievale româneşti.
De menționat este faptul că broderia de tradiţie bizantină presupune o tehnică artistică extrem de laborioasă: se realizează doar manual, exclusiv din materiale preţioase precum firul de aur sau de argint, perle, pietre preţioase şi mătăsuri sau catifele din cele mai fine.
Acesta este motivul pentru care ea era rezervată, în evul mediu, celor mai bogaţi reprezentanţi ai societăţii, membrii familiilor voievodale sau boiereşti sau înalţii ierarhi ai vremii. Expoziţia încearcă să pună în valoare atât importanţa istorică a acestor piese, cât şi reţeaua de legături sociale care au contribuit la crearea şi valorificarea lor.
