Profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, Florin Muller se ocupă de studiul mişcărilor totalitare, al fascismului, comunismului, al istoriei gândirii politice româneşti în general. În cadrul dezbaterii, profesorul Muller a pus accent pe relaţia între etnicitate şi confesiune în gândirea politică a lui Nae Ionescu: „Am căutat să pun această gândire în paramterii istoriei de tip pozitivist ai României anilor '30, să analizez de ce pentru gândirea lui Nae Ionescu există o legătură organică între apartenenţa la ortodoxie şi apartenenţa la românitate. Pentru Nae Ionescu a fi român pur şi simplu înseamnă, de fapt, a fi român ortodox. Am explicat de ce integrarea în comunitatea de dragoste de tip ortodox este o caracteristică, în gândirea lui Nae Ionescu, pentru integrarea în comunitatea de tip naţional. Sigur că astăzi o asemenea problematică poate părea a fi puţin depăşită, în contradicţie cu alte tipuri de afinităţi spirituale ale omului modern. Atunci însă în gândirea anilor '30 o asemenea tematică a stârnit o dezbatere foarte profundă. Nae Ionescu a fost criticat de gânditorii catolici pentru teoria sa, spunându-se că, de fapt, apartenenţa la creştinătate în general trebuie să depăşească apartenenţa la etnicitate. A fi român în cazul nostru nu însemna automat a-ţi asuma apartenenţa la ortodoxie, dar a fi român bun era practic o blasfemie, însemna a condamna sau a exclude din comunitatea românească pe aceia dintre noi care ţineau de o altă mărturisire de credinţă, fie ea romano-catolică, greco-catolică sau altă formă de mărturisire de credinţă creştină”.
Prin „a fi român pur şi simplu”, prin comparaţie cu viziunea lui Nae Ionescu aspura noţiunii de românism, vorbitorul a dorit să reliefeze importanţa acceptării cadrului naţional dincolo de limitele impuse de apartenenţa religioasă. „Român bun în zilele noastre înseamnă în primul rând a-i respecta pe cei din jurul tău, a respecta toate reperele spirituale şi fizice ale lumii în care trăim. Român bun înseamnă lucruri aproape obişnuite: a respecta mediul, a-ţi respecta adversarul politic, a-l respecta pe cel care gândeşte altfel decât tine, a-ţi respecta simbolurile naţionale dar şi pe cele ale celor care convieţuiesc împreună cu tine de câteva sute de ani, a respecta acest cadru mai permisiv şi în acelaşi timp mai adânc coercitiv al universalismului de tip democratic”, consideră Florin Muller.
O altă surpiză pe care ne-a pregătit-o Biblioteca „Nicolae Iorga” este expoziţia de carte cu vânzare, din rotonda blibliotecii, a editurii Rao. Până vineri, 29 martie, cei interesaţi pot achiziţiona cărţi la preţ cu 25% reducere, zilnic între orele 9.00-19.00.
Roxana Manolache
